fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie

de Cristian Grosu , 6.3.2020

(Textul de mai jos e editorialul numărului 95 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare)

Povestește Petre Roman, primul premier de după Revoluție, că în 1991 a fost contactat la guvern de o companie italiană:  ”vedeți că fără o rețea de autostrăzi n-o să vă descurcați în viitoarea economie de piață – n-ați vrea să vă facem noi o rețea, de vreo 4000 de kilometri? Din momentul în care începem ar dura 7 ani și v-ar costa 7 miliarde de dolari – putem s-o facem, nu suntem singuri, venim și cu alte companii din Vest – facem noi totul de la proiect până la intrarea în exploatare”.

E drept că miliardul de dolari însemna altceva decât astăzi – dar forța de muncă era aici, ieftină, calificată, tocmai bună de concediat dintr-o economie care se destrăma în ciuda subvențiilor pe care le pompa statul în ea.

Era momentul destrămării CAER, comenzile externe căzuseră și trăgeau după ele în groapă și industria – cu finanțele țării cu tot. Petre Roman spune că a refuzat oferta, pentru că pur și simplu nu avea de unde scoate cele 7 miliarde – aproape un deceniu flămânzise poporul ca să plătească o datorie externă de alte 12.

Dar italienii s-au întors: ”am socotit, vi le facem fără bani, cu o condiție: tot ce înseamnă benzinărie și spațiu de servicii de-a lungul rețelei de autostrăzi sunt în exploatarea noastră exclusivă”.

Fostul premier n-a mai apucat să le dea răspunsul – lucrurile s-au precipitat și au urmat lunile, anii și deceniile pe care le-am străbătut  și le cunoaștem cu toții.

Povestea are, însă, darul să ne dezmeticească din această risipă nu doar de timp fizic ci, până la urmă, risipă de istorie:

Putem vedea cu ochii minții cum ar fi evoluat România dacă ar fi avut  4000 de kilimetri de autostradă, nu în 1998, ci măcar în 2004. Altul ar fi fost fluxul investițiilor străine, altfel ar fi circulat capitalurile de orice fel peste Carpați, companiile românești din Transilvania n-ar mai fi vămuit și transbordat marfa, astăzi,  în port la Hamburg, ci la Constanța. Poate că în zonele sărace ar fi fost atinse de febra businessurilor de orice fel înainte de-a se fi depopulat – căci depresia locului a fost dată în primul rând de faptul că toate drumurile îl ocolesc. Poate că politicile – chiar așa proaste cum au fost, de convergență internă ar fi avut elte efecte, iar prăpastia dintre vest si sud, dintre nord-est și centru nu s-ar fi căscat cu atâta viteză.

Există însă astăzi, chiar astăzi,  un lucru foarte evident și dur care ne trezește din bănuiala că clipul de mai sus seamănă mai degrabă cu un vis:

Realitatea oportunităților prin care ne compromitem următorii 20 de ani de istorie – pe cât ni le-a compromis ratarea acelei oportunități din anii 90.

După 30 de ani de la căderea comunistrumului, peste 12 ani de UE și după zecile de miliarde de euro neramburabili pompați în societate și economie, încă nu știm ce să facem cu 1000 de kilometri de Dunăre, cu 2/3 din suprafața țării sub statutul de teren arabil, cu resursele energetice care acum, chiar acum, sunt curtate de investitori strategici, cu miile de tineri deștepți care abia așteaptă anual să termine școala ca să plece din țară.

Toate aceste așa numite avantaje comparative – pe care multe țări și le doresc dar nu le au pur și simplu – riscă să-și piardă potențialul în noua paradigmă economică bazată pe competitivitate și tehnologie de protejare a mediului.

Și nici nu-i de mirare – dată fiind vocația mizelor mici cu care sunt abordate bogățiile încă reale ale României:  în strategia de țară 2014-2020, la capitolul ”Sectoare cheie identificate a fi motoare de creștere” sunt trecute, exact în ordinea asta: turismul, pielăria și textilele, lemnul și mobila.

La același capitol Polonia are, tot în ordinea asta,  industria auto, industria electronicelor și electrocasnicelor și aviația.

Desigur că la un trecut atât de glorios, viitorul nu poate fi decât măreț (pe noi prezentul ne-a dat gata):

dar rămâne să ne întrebăm nu numai care e prejudiciul național înregistrat în toți acești ani în care n-am făcut lucrurile logice și simple și cât prejudiciu vom înregistra până când vom reuși să construim,

ci și unde vor fi fijnd la acea dată, competitorii noștri, cei care, mai cu inteligență, mai cu coatele, își fac astăzi loc la masa viitoarei economii integrate europene.

Istoria nu iartă proștii, pentru că nici proștii n-o iartă pe ea.  

*
(Textul e editorialul numărului 95 al revistei CRONICILE Curs de guvernare : 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2020

Un raspuns

  1. Ghita Bizonu'
    8.3.2020, 11:00 am

    Domnule
    noi nu ne compromitem DOAR următorii 20 de ani de istorie … ci si urmatoarele secole de istorie !
    Cum secole? Pai anii astia “traim” un moment asemnatior celui din 1500 cand Vasco da Gama s-a intors din India. Adica circuitul economic principal se schimba !
    Si noi?!!

    E .. si ar fi ceva. Noi zicem cu accesnte evlavioase “economie de piata” si asteptam minunea celesta . Da cine sa observe ca ca sa ai Piata iti trebuiesc si niste drumuri ca care sa faca posibila intapnirea intre oferta si cerere?! Prea vulgar!
    (cacofoniile sunt dorite!)

Lăsați un comentariu


Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Adrian N Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult

Stiri

1.800 de români s-au îngesuit pe aeroportul din Cluj la 12 chartere care să-i ducă la muncă sezonieră în Germania

Vladimir Ionescu

Aproximativ 1.800 de  muncitori sezonieri români s-au înghesuit joi în parcarea aeroportului din Cluj-Napoca, în așteptarea celor 12 avioane ce urmează să-i transporte spre Germania.… Mai mult