luni

16 mai, 2022

Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 martie, 2021

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91 al revistei exclusiv print (192 pagini A4) CRONICILE Curs de Guvernare.

AICI- Sumarul numărului 91 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi CUMPĂRATĂ ONLINE)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

REDACȚIA)

***

Când e vorba de dezvoltarea României, marea problemă o reprezintă „vocația mizelor mici” în ce privește de politicile publice sau de investiții. O listă scurtă de proiecte de anvergură, în deplin acord cu politicile europene care condiționează banii din Planul de Reziliență, ar putea repune și păstra România pe harta marilor proiecte europene care difuzează în jur competitivitate, convergență economică, mobilitate, bunăstare.


*

Pe 15 septembrie 1885, la Cernavodă se inaugura cel mai mare complex de poduri din Europa și al treilea cel mai mare astfel de pod din lume, după numai 5 ani de la pornirea lucrărilor: e vorba de sistemul proiectat și executat sub coordonarea inginerului Anghel Saligny.

E greu ca astăzi România să mai inițieze și să ducă la bun sfârșit un proiect care să fie primul în Europa și al treilea în lume: însă poate fi întocmită o listă scurtă de proiecte care nu inventează roata și focul, dar care pot accelera brusc dezvoltarea economiei și pot reprezenta elemente unificatoare în jurul unui proiect de țară.

Accelerarea de la avantajele comparative la avantajele competitive

Condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană în privința accesului la fondurile din Planul de Reziliență și Redresare (PNRR) sunt simple și aplicabile oricărui domeniu: Mediu-Energie, Digital, Sănătate, Educație.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)


Nimic nu împiedică România să dirijeze o parte din cele 30 de miliarde de euro alocate către câteva mari proiecte – gândite între guvern și mediul privat – care să respecte condiționalitățile și, totodată, să lase în urmă o bază logistică și de infrastructură pentru orice domeniu, care să transforme avantajele comparative ale României în avantaje competitive. Fac acest lucru mai toate fostele state comuniste.

(…………………………………………….)

Exemple de proiecte simplu de înțeles și cu valoare mare de multiplicare

O listă punctuală de proiecte care să se înscrie între condiționalitățile UE, bine argumentate și cu o analiză simplă asupra beneficiilor directe poate arăta astfel:

1, Canalul Siret-Bărăgan, „care să se vadă din satelit” – uitat în sertare din 1986

Cei 200 km ai canalului – „care să se vadă din satelit” – ar rezolva 3 mari probleme:
Sursa de apă – și productivitatea – sutelor de mii de hectare de cereale;
Economie pe termen lung la bugete – căci până acum, anual se cheltuie mai mulți bani pe despăgubiri de secetă decât pe investițiile în irigații;
Temperarea procesului de deșertificare produs de schimbările climatice.

Din punctul de vedere al condiționalității fondurilor europene, proiectul s-ar califica atât pe zona de „verde” – combaterea procesului de deșertificare –, cât și pe cea de agricultură, pentru creșterea productivității și competitivității.

(………………………………………………….)

Tehnic: n-am avea nevoie de tehnologii sofisticate, n-ar fi nevoie de soluții inginerești de premiul Nobel, n-ar trebui să nivelăm munți și să acoperim văi pentru asta.

Și s-ar vedea din satelit.

2, Un râu mare, regularizat pentru navigație

Un atare proiect ar rezolva pe termen foarte lung cel puțin 3 probleme:
Zonele lipsite de infrastructură rutieră produc cele mai multe pierderi companiilor de transport, sub aspectul costurilor: or, transportul pe apă ar fi de 3 ori mai ieftin și aproape deloc poluant;
4-5 porturi de-a lungul albiei ar fi adevărate puncte de dezvoltare locală – atât sub aspect logistic, cât și sub cel al difuzării de activitate economică spre localitățile din zonă;
de-a lungul albiei navigabile s-ar crea oportunități de investiții – industrie și servicii pe orizontală – cu locurile de muncă aferente.

Din punctul de vedere al condiționalității fondurilor europene, proiectul s-ar califica și pe zona de „verde”: ce poate fi mai verde decât o infrastructură de transport care să înlocuiască, pentru mărfuri, zecile de mii de TIR-uri, cu o variantă de transport pe apă?

(…………………………………………..)

3, Repunerea pe harta turistică printr-un proiect cu identitate puternică

Trei împărați (Iosif al II-lea, Francisc I și Franz Joseph I) și două împărătese (Carolina și Elisabeta-Sisi) au fost, până la Primul Război Mondial, oaspeți ai stațiunii Băile Herculane – construită sub amprenta unui baroc austriac unic în Europa.

Dacă stațiunea ar putea fi scoasă de sub mafia care o deformează până când n-o aduce de-a binelea la ruină, iar clădirile ar putea fi aduse la strălucirea și luxul de altădată, stațiunea ar putea deveni o atracție pentru VIP-urile europene, și abia asta ar însemna turism cu valoare adăugată mare.

Iar pentru a fi adusă la statutul de „cea mai frumoasă stațiune de pe continent” (cum scria în jurnalul ei împărăteasa Sisi), s-ar găsi și cu ce:

Un parteneriat public-privat pentru reconstrucția stațiunii, adăugarea la efectul medical al apelor termale a unui brand încă românesc (Gerovital), un mic aeroport pentru VIP-uri și niște milioane pompate în promovare și marketing.

(…………………………………………………..)

4, Digitalizarea „de la rădăcină”, robotizarea de la firul ierbii

Simpla investiție în logistica digitală – de la tabletele pentru copii și profesori la calculatoare noi în instituțiile publice – NU rezolvă problema digitalizării ca factor de creare de valoare adăugată.

Sistemul trebuie digitalizat din temelii, astfel încât el să nu rezolve doar problema eficienței, ci și pe cea a alfabetizării digitale, cu bătaie lungă în dezvoltarea viitoare a acestui sector.

(Citiți și: ””ROMÂNIA ÜBER ALLES” – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. A apărut: Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

Astfel: crearea identității electronice și a mailului oficial ar muta în digital mult mai simplu atât activitatea curentă cu instituțiile administrative, cât și comportamentul comercial – cu bătaie lungă pe economia online.

Cât privește robotizarea – un mare proiect ar fi stimularea star-up-urilor de robotică și tehnologie – adică invers decât actualul „Start-up Nation” care investește în firme despre care nu știe nimeni nimic:

100 de companii cu activitate în inovare/robotică/tehnologie – alese de o comisie de manageri și antreprenori de top în IT – finanțare printr-un fond de investiții de sute de milioane creat special în acest scop, și la care statul finanțator să poată deveni beneficiar.

(Citiți și: ””Alianța bateriilor” prinde putere – Comisia aprobă 3,2 mld euro ajutor de stat pentru 7 state UE”)

Pe lângă valoarea de multiplicare uriașă din acest domeniu, s-ar accelera și crearea ecosistemului care să crească valoarea în PIB adusă de IT și tehnologie.

(…………………………………………….)

„Ceilalți” fac deja asta

Polonia își face, împreună cu Norvegia, conductă de gaz pe sub mare.
Micile State Baltice tocmai au amenințat că nu vor aproba Planul de Reziliență dacă la nivel european nu li se va garanta explicit sprijinul pentru proiectul comun Rail Baltica: o cale ferată de viteză, care să le lege între ele și pe toate trei de centrul Europei.

(Citiți și: ””Corona-Zoom pe defazajul UE”: Doar o viziune unitară poate păstra UE – cu România în ea – în competiția dură cu SUA și China. Sumarul numărului 93 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

Danemarca a anunțat că își face o insulă artificială pe care să monteze turbine eoliene – drept centru de producție a energiei electrice verzi.

Italia, abia ieșită din criza guvernamentală, anunță prin gura noului premier – fostul președinte al BCE Mario Draghi – un „super-minister verde” care să gestioneze toate proiectele de creștere prin trecerea la energia nepoluantă.

(……………………………………………)

Și, cum toată lumea din Europa știe, acești bani sunt, de fapt, pentru „Marea Resetare” a fiecărui stat: iar România, cu vocația ei pentru mizele mici, nu va reuși să treacă la nivelul următor.

(……………………………………………..)

***

Citiți articolul integral în numărul 91 (192 pagini A4) al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

AICI- Sumarul numărului 91 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi CUMPĂRATĂ ONLINE)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

-Poate fi cumpărat, începând cu data de 04 martie și în chioșcurile Inmedio și în lanțul de librării CĂRTUREȘTI –

CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin Istoria vieții tale 

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: