”Am ajuns la limita suportabilității din cauza chinului zilnic prin care trecem pentru a valida consultațiile în sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)” – se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului de către Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).
„Sistemele informatice pe baza cărora ar trebui să se stabilească relația dintre prestatorii de servicii (medicii de familie), asigurător (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) și beneficiar (pacientul român) funcționează cu sincope atât de mari încât mai curând se poate spune că nu funcționează”, menționează apelul medicilor de familie.
(Citiți și: ”A crăpat: Datele din sistemul informatic al Casei Asigurărilor de Sănătate nu mai pot fi certificate fără dubii. Nimeni nu mai poate garanta nici funcționarea sistemului și nici corectitudinea datelor”)
Sistemul are probleme încă de la înființare, dar acestea s-au acutizat începând din octombrie 2018, ajungându-se acum la următoarea situație prezentată de medicii de familie:
- documentele emise la un cabinet de medicină de familie (bilet de trimitere, rețetă electronică) trebuie validate în termen de max 72 de ore însă au fost situații în care pe o perioada de 3 zile sistemul a funcționat adunat 2-3 ore.
- mulți dintre medicii de familie se trezesc noaptea pentru a valida documentele de peste zi, sperând că sistemul este mai accesibil în această perioadă a zilei
- medicii de familie reușesc să facă la timp raportările lunare obligatorii către CNAS doar dacă au noroc.
Disfuncționalitățile sistemului, spune apelul SNMF, creează probleme insurmontabile atât la nivel birocratic cât și în comunicarea cu pacientul.
De aceea, medicii de familie „solicită imperativ rezolvarea problemelor informatice și adaptarea normelor de activitate la ritmul de funcționare a sistemului”.
Scrisoarea SNMF amintește costurile acestui sistem:
- Sistemul Cardului National de Asigurări Sociale de Sănătate (CEAS) a costat peste 87,6 milioane lei fără TVA și a fost implementat de HP Romania și Novensys Corporation, având ca subcontractant pe SIVECO Romania; contractul a fost atribuit în luna aprilie 2012.
- Contractul de servicii privind implementarea prescripției electronice (SIPE), in valoare de peste 36,2 milioane lei fără TVA, a fost atribuit în 2012 către HP România.
- În 31 martie 2017 s-au mai cheltuit 7,6 milioane de lei, fără TVA, pe un contract în care SIVECO se angaja să asigure mentenanța și suportul tehnic pentru softul care integrează toate informațiile la nivelul Casei, sistem dezvoltat tot de SIVECO odată cu SIUI.
Nu este clar, iar medicii nu precizează acest lucru, dacă contractul de mentenanță este valabil. Altfel, problemele pe care le semnalează s-ar putea datora tocmai lipsei unui contract de mentenanță a sistemului.
Până în acest moment, mai afirmă SNMF, nicio persoană și nicio instituție nu au fost făcute responsabile pentru modul ineficient în care au fost cheltuiți banii publici în acest proiect.
Dosare de luare de mită la informatizarea CNAS
Trei foști președinți ai Casei sunt totuși cercetați sau judecați pentru fapte de corupție săvârșite în legătură cu procesul de informatizare a sistemului gestionat de CNAS:
- Lucian Duţă ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore, conform DNA. Mita repreznta un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, de la Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România şi de la Irina Socol, reprezentantul subcontractantului Siveco România. Lucian Duță a fost trimis în judecată de DNA la sfârșitul lunii decembrie 2018, sub control judiciar pe cauţiune, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont)
- Într-un alt dosar al DNA, Vasile Ciurchea și Irinel Popescu, tot foști președinți ai CNAS, au fost puși sub urmărire penală deoarece ar fi creat un prejudiciu de aproape 17 milioane de euro prin actele adiționale 16.847.405,96 euro semnate la contractul cu HP Romania. Compania este acuzată și ea, de complicitate la abuz în serviciu. Au mai fost puți sub urmărire penală un vicepreședinte și șase directori ai CNAS.
Scrisoarea poate fi folosită ca presiune pentru implementarea PPP la reluarea informatizării CNAS
1. medicii de familie au o abordare neobișnuită în profesie: ei reclamă simptomele, dar nu caută cauzele ”bolii”, care este generată chiar de sistem.
2. problema semnalată poate fi folosită ca argument decisiv în aplicarea planului Comisiei de Prognoză – mastodontul guvernamental la care au fost trecute proiectele uriașe de dezvoltare, printre care și realizarea unui nou sistem informatic al Casei, în Parteneriat Public-Privat
