fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

Cine oprește superministerul? Ion Ghizdeanu pregătește PPP și pentru datele sensibile din Economie și Sănătate: 250 de milioane de euro pentru informatizarea ANAF și (RE)informatizarea CNAS

de Victor Bratu , 2.6.2019

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a urcat vineri pe site, la rubrica Transparență decizională, un proiect de Hotârâre de guvern de completare a listei proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat de către instituția condusă de Ion Ghizdeanu.

Între acestea:

  • Platformă informatică a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cost estimat 100 milioane euro
  • Sistem informatic pentru administrare fiscală la ANAF, cost estimat 150 milioane euro

(Descărcați AICI Nota de fundamentare a proiectului de HG)

Sistemul informatic al CNAS se reface după ce a costat 200 de milioane de euro

În Nota de Fundamentare a proiectului de HG, CNSP nu prezintă situația actuală a domeniilor vizate de HG, ci doar afirmă că pune în aplicare Programul de guvernare, în care Guvernul îşi propune “creşterea economică şi consolidarea sustenabilităţii fiscal-bugetare prin majorarea semnificativă a investiţiilor”.

Or tocmai situația actuală demonstrează că ceva este în neregulă cu ultima inițiativă a lui Ion Ghizdeanu.

CNAS are la dispoziție un sistem informatic- Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate. E drept, acesta funcționează prost, dar statul a cheltuit pentru a o deține 8 ani și 200 milioane euro.

(Citiți și: CNAS acoperă cu 2 licitații greșelile ”istorice” comise în implementarea sistemului informatizat de sănătate)

Pare greu de înțeles de ce, după cheltuirea a 200 de milioane de euro, sistemul să fie refăcut, în loc să fie adus la standarde.

Informatizarea ANAF se face prin PPP, la preț dublu, după ce guvernul a tărăgănat și apoi a blocat programul cu Banca Mondială

Informatizarea ANAF se confruntă cu dileme de același fel: Ministrul Eugen Teodorovici și ”creierul” guvernului, Darius Vâlcov, au refuzat să o facă în colaborare cu Banca Mondială și au oprit proiectul de 91 de milioane de dolari. Nu înainte de-a fi cheltuiti 18 milioane pentru consultanță.

(Citiți și: Finanțele aruncă la coș definitiv contractul de modernizare a ANAF cu BM – 6 ani și 18 de milioane euro pe apa sâmbetei)

Era vorba de un proiect care s-ar fi putut realiza în colaborare cu experții BM și care ar fi costat în total 70 de milioane euro, credit aprobat de Bancă.

Iată că după 6 luni de la rezilierea acelui contract, Ion Ghizdeanu propune informatizarea Fiscului, cu 150 de milioane euro, adică dublu față de cât stabiliseră experții Băncii Mondiale că ar costa proiectul.

Problema suplimentară e una ce ține de siguranța națională – CNSP dorește să realizeze aceste proiecte în sistem PPP. Adică un privat ar urma să controleze date medicale și fiscale – este o situație care nu se întâlnește în nicio altă țară civilizată.

Cum a ajuns Comisia de Prognoză superministerul României

Comiais Națională de Prognoză a primit în ultimii doi ani atribuții și proiecte care ar face invidios orice ministru.

Pe lângă atribuțiile prevăzute de lege potrivit denumirii instituției, CNP se administrează și construcția marilor rețele de infrastructură de transport, preia atribuții de gestiunii a controversatului Fond Național de Investiții (vestitul FNDI), se ocupă de proiecte punctuale (cum sunt cele de dezvoltare a stațiunilor balneare, de exemplu), precum și de ”brațul înarmat al Fiscului”.

Iată o listă scurtă de atribuții acordate prin lege acestui superminister:

  • Selecția companiilor care urmează să fie supuse controalelor ANAF va fi făcută de CNSP, care ”va comunica conducerii ANAF lunar situația domeniilor și a societăților comerciale care prezintă un grad ridicat de risc de evaziune fiscală”.Potrivit acordului, ANAF ”va utiliza analiza de risc și informațiile transmise de către CNSP” pentru stabilirea programului acțiunilor de control. Modalitatea concretă a acțiunilor de control se realizează de către ANAF, ”cu comunicarea către CNSP a considerentelor pentru care unele dintre propunerile CNSP nu au fost preluate”.
  • În măsura în care pentru analiza de risc sunt necesare informații sectoriale și microeconomice de la societățile comericiale sau instituții publice, ANAF și CNSP vor colabora în vederea obținerii acestora, mai arată documentul.
  • monitorizează şi administrează schemele de ajutor de stat
  • garantează credite fără dobândă
  • propune și fundamentează proiectele de investiţii publice dezvoltate în parteneriat public-privat
  • face expropieri pentru realizarea proiectelor de investiții prin metoda parteneriatului public-privat
  • coordoneză activităţile unităţilor de politici publice
  • participă la coordonarea activităţilor circumscrise procesului de adoptare a monedei euro

Cine e Ion Ghizdeanu – șeful superministerului în care s-a transformat Comisia de Prognoză

Absolvent al Academiei de Științe Economice în 1975, Ion Ghizdeanu este Doctor în Economie și Cercetător Științific gradul I.

Lucrează la CNP din anul 2000, iar capacitatea sa profesională este ilustrată de o întâmplare pe care Gheorge Pogea, fost ministru de Finanțe, a evocat-o cu mult timp în urmă: în plină criză, la final de 2008, pregătind proiectul de buget 2009, Pogea a vrut să știe care este prognoza de creștere economică, iar Ghizeanu a întrebat senin: Cât vreți să fie?

Din 2018 conduce noul pol de putere al Executivului instituția pe care o conduce a fost rebotezată și a primit noi atribuții.

Ion Ghizdeanu a devenit astfel specialist în Parteneriate Public-Private, decide construcția de autostrăzi, ba chiar dictează Fiscului care sunt firmele cu grad de risc pe care trebuie să le controleze.

De la CNSP a emanat în 2018, ”dintr-o eroare”, proiectul de lege potrivit căruia contribuțiile la Pilonul II de pensii ar fi urmat să fie suspendate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.6.2019

Un raspuns

  1. Andi S.
    5.6.2019, 10:28 am

    Cu 100 de IT-isti profesionisti si bine coordonati, se poate realiza un sistem integrat.
    Cheltuiala ar fi de 6 000 000 euro pe an.
    In plus se asigura si mentenanta, upgarde iar securitatea informatiei este gestionata inhouse.
    Si cheltuiala de 250 mil. euro ar ajunge pentru cel putin 40 de ani.
    Poate sunt unii sa spuna ca “statul” nu poate constitui o astfel de echipa, dar sunt convins, (si am zeci de ani experienta in domeniu) ca exista oameni dispusi pentru asta.
    Ramane o singura intrebare: avem guvernati care sa gandeasca ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult

Stiri

Referendum Rusia / Comisia electorală anunță rezultate parțiale cu 5 ore înainte de închiderea urnelor: 70% pentru modificarea Constituției

Iulian Soare

Preşedintele rus, Vladimir Putin, poate să candideze pentru încă două mandate şi să rămână şef al statului până în 2036, conform rezultatelor anunțate după numărarea… Mai mult