Schengen – proiect emblematic al Uniunii Europene – este sub un atac continuu din partea unui număr tot mai mare de țări care mențin sau reintroduc controale la frontierele interne, invocând îngrijorări legate de migrație sau terorism.
Călătoria liberă prin Europa a fost o normă în ultimii 20 de ani. Dar lucrurile au început să se schimbe odată cu marea criză a migrației din 2015.
O călătorie cu trenul din Austria în Germania în aceste zile și pare că Schengen nu există, scrie Euractiv. La trecerea frontierei, călătoria se oprește. Toate ușile, cu excepția uneia, sunt închise. Polițiști bine echipați se plimbă în tren și încep să verifice identitățile.
Costul imediat: O întârziere la fiecare călătorie și un cost economic pe măsură ce transportul mărfurilor încetinește.
Elisabeth Christen, economist senior la Institutul Austriac de Cercetări Economice, afirmă: „Pentru fiecare trecere a unei frontiere în interiorul Schengen, fluxul bilateral de mărfuri este redus cu 2,7%, conform calculelor noastre”. Reprezentanții întreprinderilor germane au criticat în mod similar decizia de a reintroduce controalele la frontieră, temându-se de impactul economic asupra zonelor de frontieră și de perturbarea inevitabilă a comerțului.
Bariere Schengen
„Schengen nu este în criză. Ne confruntăm cu un grup de state membre care se comportă defectuos, care pur și simplu nu respectă statul de drept”, afirmă Sergio Carrera, cercetător principal al think-tank-ului Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS).
Până în prezent, Franța a instalat controale la frontieră la fiecare graniță – în numele combaterii terorismului. Între timp, Germania controlează granița cu Austria – și anunță controale și la granițele sale cu Polonia și Cehia.
Austria supune călătorii sloveni unor verificări similare.
Și apoi sunt țările nordice. Norvegia, care nu este membră a UE, dar face parte din spațiul Schengen, efectuează controale în orașele-port unde sosesc călătorii din Europa continentală. Suedia verifică toate frontierele sale.
Capitalele UE, contaminate de febra controalelor
Înaintea reuniunii de joi a miniștrilor de interne UE, care dezbat problema migrației, declarații politice vizând implementarea de controale suplimentare la frontieră în interiorul Schengen au apărut ca ciupercile după ploaie.
Viena a anunțat că începe să efectueze controale la propria graniță cu Italia, după ce a văzut miile de migranți sosiți în insula italiană Lampedusa.
Ministrul de Interne al Germaniei, Nancy Faeser (SPD), aflată în campanie electorală în landul Hesse, a anunțat controale la granițele cu Cehia și Polonia.
Polonia a întors rapid ”favoarea”, partidul de guvernământ anunțând verificări pe partea poloneză a graniței cu Germania și la granița slovacă.
Cum vede Comisia problema Schengen
Comisia Europeană nu pare îngrijorată de controalele la granițele interne, iar când vine vorba de Schengen se uită doar la cele cinci dimensiuni care compun compactul: gestionarea frontierelor externe, eficacitatea returnărilor solicitanților de azil respinși, politica vizelor, cooperarea polițienească și funcționarea mecanismelor de informare pe scară largă.
În raportul UE pentru 2023 privind Schengen, toate aceste cinci domenii au fost evaluate la peste 75% eficiență.
Nu toată lumea este de acord cu abordarea Bruxelles. „Comisia certifică spațiul Schengen ca fiind în bună stare, o apreciere cel puțin îndoielnică, având în vedere numeroasele controale la frontieră efectuate în fiecare zi”, spune europarlamentarul german Erik Marquardt.
Experții acuză Comisia de inacțiune
Expertul Schengen Sergio Carrera apreciază situația de astăzi a Schengen drept o „criză a statului de drept”. Un alt expert Schengen, Leon Züllig, cercetător la JL-University Gießen, afirmă: „Comisia Europeană nu face aproape nimic, deși, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să apere spațiul Schengen”.
Sergio Carrera afirmă că Bruxelles ar trebui să renunțe la sistemul „negocierilor diplomatice cu ușile închise cu guvernele, deoarece acestea s-au dovedit a fi complet ineficiente”.
Din ce în ce mai mulți experți sau politicieni forțează o decizie judecătorească prin refuzul de a respecta ordinele poliției și încep să primească sprijin din partea instanței UE din Luxemburg.
În 2022, judecătorii UE au decis că controalele la frontierele externe ale Austriei – care persistă și în prezent – sunt ilegale, având în vedere natura lor susținută, cu mult peste orice durată rezonabilă de precauție.
Dar Comisia Europeană a evitat să impună Austriei să respecte decizia instanței. „În acest moment, este prea sensibil din punct de vedere politic”, afirmă Leon Züllig.
Tot Austria, alături de Țările de Jos, blochează nejustificat extinderea Schengen cu România și Bulgaria.
Optimiștii spun că totul se rezolvă după alegerile de anul viitor
Susținătorii Schengen speră că, după alegerile europene care vor avea loc în iunie anul viitor, o nouă Comisie Europeană – cu condiția să beneficieze de un sprijin puternic din partea Parlamentului – ar putea fi în măsură să regleze problema Schengen.
Până atunci, numărul tot mai mare de țări care implementează controale la frontieră ar trebui duse „de îndată în instanță și să înceteze politizarea acestui subiect”, afirmă Sergio Carrera.
Executivul UE lucrează la clarificarea „necesității și proporționalității reintroducerii controalelor la frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Anitta Hipper, pentru Euractiv. „Nu precupețim eforturi pentru a aduce statele membre la soluții comune”, au adăugat aceștia, arătând spre „dialogul” continuu cu țările UE precizat oficialul UE.
***
