Parlamentul European a votat o rezoluție extrem de dură împotriva Austriei din cauza veto-ului dat în decembrie anul trecut extinderii Schengen. Rezoluția, adoptată cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, cere ca România și Bulgaria să fie admise în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Și, în premieră, acuză Consiliul de încălcarea Cartei drepturilor fundamentale a UE și propune despăgubiri pentru cele două țări.
Rezoluția nu are putere juridică, ci este un semnal politic.
Parlamentul cere Comisiei să analizeze o posibilă încălcare a Tratatului UE
Parlamentul consideră că decizia de respingere a aderării celor două țări a avut ”un efect devastator asupra sprijinului public pentru UE” și i-a făcut pe cetățenii români și bulgari să se simtă discriminați.
Parlamentul invită Comisia să ia în considerare analizarea posibilei încălcări a Tratatului UE (TUE) și cere Consiliului să își îndeplinească obligațiile de cooperare loială prevăzute la articolul 13 din tratat.
”Niciun stat membru nu ar trebui să încalce în mod arbitrar drepturile altor state membre, inclusiv aderarea lor legitimă la spațiul Schengen, odată ce sunt îndeplinite criteriile” – se afirmă în document.
Parlamentul consideră că refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen duce, de asemenea, la o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitate umană, libertatea și securitatea, egalitatea în fața legii, protecția mediului și libertatea de circulație.
De asemenea, Consiliului i se cere să respecte articolul 4 din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la UE și să voteze aderarea, fără întârziere și nu mai târziu de sfârșitul anului 2023, având în vedere îndeplinirea de către acestea a criteriilor Schengen.
Comisia, solicitată să estimeze costurile neaderării
Parlamentul consideră că menținerea celor două țări în afara spațiului comun fără frontiere le-a cauzat acestora daune colaterale ireparabile, cum ar fi cele produse de creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule pe an care așteaptă ore în șir la controalele la frontiere – ceea ce este în contrast cu obiectivele climatice ale Uniunii.
Documentul cere Comisiei să estimeze costurile neaderării pentru România și Bulgaria și să analizeze mecanisme de compensare financiară pentru pierderile suferite.
Potrivit rezoluției, un spațiu Schengen mai extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, în timp ce situația actuală este „instrumentată de propaganda anti-UE” din cele două țări.
În ultimul an, alte două rezoluții pe tema extinderii Schengen cu România și Bulgaria au fost adoptate de Parlamentul European anul trecut, una în 5 octombrie – înainte de Consiliul JAI din 8 decembrie în care România și Bulgaria au fost respinse prin veto-ul Austriei și Țărilor de Jos – cealaltă, imediat după Consiliul JAI, la 14 decembrie.
Ceea ce deosebește această rezoluție de precedentele este invocarea încălcării Tratatului UE – ceea ce ar putea duce la o plângere în fața Curții de Justiție – ca și cererea de despăgubiri financiare pentru București și Sofia.
***
