Compania de ride-sharing Uber a împiedicat diverse investigatii ale autorităților din statele în care activa prin procedura ”kill switch”, care bloca accesul forțelor de ordine la sistemele informtice ale companiei. Procedura a fost folosită în România, Franța, Belgia, Ungaria, Canada și India, transmite BBC.
124.000 de documente aparținând companiei Uber – emailuri sau informări despre întâlniri ae oficialilor companiei cu înalți demnitari – au intrat în posesia publicației britanice The Guardian, care le-a pus la dispoziția Consorțiului Internațional de Jurnalişti de Investigație din Washington DC și partenerilor mass-media din 29 de țări.
Documentele dezvăluie modul în care Uber a încălcat legi, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret în timpul expansiunii sale globale agresive.
Scurgerea de informații vizează perioada 2012-2017, perioadă în care Uber a fost condus de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să forțeze intrarea serviciului de transport de taxi în orașe din întreaga lume, chiar dacă asta a însemnat încălcarea legilor și a reglementărilor privind taximetria.
Aventurile Uber în România
Compania Uber a intrat pe piața din România în 2015, iar în prezent funcționează în 17 orașe din România: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța, Craiova, Galați, Pitești, Ploiești, Oradea, Brăila, Sibiu, Buzău, Bacău, Râmnicu Vâlcea și Alba Iulia.
Pe această listă sunt cel puțin 2 orașe – București și Cluj-Napoca – în care Uber a avut perioade de blocaj în activitate, rezolvate cumva ulterior:
- În 2019, Uber a fost interzisă la Cluj-Napoca, în urma unei decizii a Curții de Apel care a dat dreptate taximetriștilor într-un proces intentat în 2017.
- În 2017, primarul general al Capitalei de la acea dată, Gabriela Firea, promitea Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) că va interzice activitatea Uber în Capitală. Interdicția, spunea Gabriela Firea, va fi impusă prin schimbări aduse regulamentului – cadru de realizare a serviciului public de transport local în regim de taxi.
(Citiți și: ”Gabriela Firea promite taximetriștilor că va interzice Uber și Taxify”)
Aceste decizii au apărut după proteste masive ale taximeriștilor, care au acuzat companiile de ride-sharing de concurență neloială.
În plus, în martie 2019, Guvernul a modificat prin OUG Legea transportului public, permițând Poliției să ridice de la prima abatere plăcuțele de înmaticulare ale mașinilor conduse de șoferi care fac ride-sharing.
Documentele publicate de presa internațională nu oferă detalii legate de România, nefiind clar cum a reușit Uber să răstoarne deciziile autorităților din Cluj-Napoca și București.
Cert este că, cel puțin în Capitală, modificările promise de Gabriela Firea au fost aprobate în decembrie 2017, dar nu au avut ca efect suspendarea activității Uber.
Abia în luna mai 2022, tema reglementării ride-sharing a fost reluată de Consiliul Concurenței, care a propus impunerea unor standarde și reglementări pentru protejarea consumatorului de potențiale probleme ce pot apărea în contextul utilizării serviciilor de transport alternativ intermediate de platforme digitale.
Cine a facilitat ascensiunea fulminată a Uber
Uber este acum o companie în valoare de 43 de miliarde de dolari, care efectuează aproximativ 19 milioane de curse pe zi la nivel global.
Documentele consultate de BBC arată, de exemplu, cum fostul Comisar al UE pentru digitalizare Neelie Kroes, unul dintre cei mai înalți oficiali ai Bruxelles-ului, a fost în discuții pentru a se alătura Uber înainte de încheierea mandatului său și apoi a făcut lobby în secret în favoarea firmei.
Din Moscova și până la Johannesburg, Uber s-a finanțat cu capital de risc într-un mod fără precedent, subvenționând curse și „seducând” șoferi și pasageri cu stimulente și modele de preț complet nesustenabile.
În eforturile de a domoli reacția virulentă împotriva companiei și de obține schimbări la legile din domeniul pieței muncii și a taximetriei, Uber a plănuit să cheltuiască sume uriașe – 90 de milioane de dolari în 2016 – pe activități de lobby.
Strategia sa a fost aceea de a trece peste capetele primarilor și autorităților locale de transport și de a face lobby direct la „scaunele puterii” – președinți, prim-miniștri, miniștri.
Potrivit documentelor citate de presa britanică, șefii Uber s-au întâlnit și au primi ajutorul lui Emmanuel Macron, fostului premier al Irlandei, Enda Kenny, fostului premier israelian, Benjamin Netanyahu, sau fostului ministru de finanțe britanic George Osborne.
***
