Guvernul vrea să scadă pragul maxim pentru care companiile pot fi impozitate în regim de microîntreprinderi impozitate după venit, și nu după profit, de la 1 milion la 500.000 de euro.
Astfel, companiile cu afaceri de peste jumătate de milion de euro ar urma să datoreze impozit pe profit, potrivit unor propuneri vehiculate de coaliția de guvernare, care ar putea fi introdusă în Codul Fiscal la jumătatea anului viitor.
În prezent, pragul de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor este de un milion de euro, ceea ce face ca mai toate companiile din România să fie impozitate în regim de microîntreprindere (95%).
Scăderea la doar 500.000 de euro (o altă variantă luată în calcul fiind scăderea al 100.000 de euro) ar reduce, însă, nesemnificativ procentul companiilor care se califică în continuare pentru acest tip de impozitare – la circa 91%.
La ora actuală, companiile cu o cifră de afaceri de sub un milion de euro datorează un impozit pe venitul microîntreprinderilor, de 1% din cifra de afaceri, în vreme ce companiile cu afaceri de peste un milion de euro sunt impozitate cu 16% din profit.
Polarizarea economiei: 95% din companiile din România plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor
Dintre cele circa 585.290 de companii care au depus bilanțuri anul trecut, 94,9% aveau o cifră de afaceri de sub un milion de euro, deci erau plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit datelor furnizate de Coface.
Numărul nu scade semnificativ dacă pragul este redus la 500.000 de euro, sub 25 de mii de companii (circa 4% din total) încadrându-se în intervalul 0,5-1 milioane de euro cifră de afaceri.
- Dacă măsura va fi implementată așa cum se vehiculează în prezent (scăderea pragului la 0,5 milioane de euro), procentul companiilor care datorează impozit pe venitul microîntreprinderilor ar scădea la 90,8% din totalul firmelor active din România.
Datele legate de structura mediului de afaceri local arată că în România activează foarte multe companii mici, cu afaceri aproape nesemnificative și foarte puține companii mari, care generează mare parte din business (multe dintre acestea, multinaționale).
(Citiți și: ”Un grafic: Coloana vertebrală a unei economii. Comparația Polonia – România”)
Astfel, în 2020, cele 428.920 de companii cu afaceri sub o sută de mii de euro, companii care reprezintă 73% din numărul total de companii active, raportaseră o cifră totală de afaceri de 11 miliarde de euro, 3% din cifra totală de afaceri din România. Spre comparație, cele 317 companii cu o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro raportaseră venituri totale de peste zece ori mai mari, echivalentul a 35% din cifra totală de afaceri din România.
Impactul bugetar
Pornind de la premisa că cele aproape 556.000 de companii cu afaceri de sub un milion de euro au plătit în 2020 impozit de 1% pe venitul microîntreprinderilor, un calcul aproximativ pornind de la faptul că acestea au realizat afaceri cumulate de 51 de miliarde de euro arată că impozitul virat la bugetul statului ar fi de circa 0,5 miliarde de euro, echivalentul a 2,55 miliarde de lei.
Dacă impozitul ar fi plătit doar de companiile cu afaceri de sub 500.000 de euro, veniturile statului din impozitul microîntreprinderilor ar scădea la 340 de milioane de euro, respectiv 1,7 miliarde de lei, cu 66,7% mai puțin (acesta ar fi parțial sau poate integral compensat de încasările din impozitul pe profit).
Asta pentru că firmele cu afaceri cuprinse între 500.000 și un milion de euro (4% din totalul firmelor din România) realizează o cifră cumulată de afaceri de 17 miliarde de euro, cu șase miliarde de euro mai mult decât IMM-urile cu cifră de afaceri de până într-o sută de mii de euro, care reprezintă 73% din companiile din România, potrivit calculelor CursDeGuvernare pe baza datelor Coface.
