luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 ianuarie, 2014

O săptămână dominată de evenimentele din Justiție. Condamnarea a doi foști miniștri, arestarea prezumtivului cumpărător strategic al CFR Marfă, arestarea patronului unei companii de asigurări, deschinderea procurorilor la ASF unde au început urmărirea penală a soției unui ministru în funcție.
Problema modificării Codurilor Penal și de Procedură penală (sub iminența intrării în vigoare a acestora cu articole discutabile) – alături de conflictele politice care o însotesc – încheie o săptămână, pentru a o lua de la capăt dincolo de weekend.

Luni – Fostul ministru Monica Iacob Ridzi, 5 ani închisoare cu executare

Săptămâna a început cu pronunțare într-un dosar mult mediatizat, cel al fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi. Aceasta a fost condamnată, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la 5 ani de închisoare cu executare.

Sentinţa nu este definitivă.


Monica Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participare la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic şi la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice.

Cu ocazia organizării unor manifestări dedicate Zilei Naţionale a Tineretului, spun procurorii și a confirmat prima instanță prin condamnare, Monica Iacob Ridzi, în calitate de ministru, a atribuit unor firme mai multe contracte de prestări servicii. Aceste contracte au fost ilegale și supraevaluate, prejudiciul estimat în dosar fiind de 640.000 de euro.

Monica Iacob Ridzi mai este acuzată că, după declanşarea cercetărilor pe 13 iulie 2009, a intervenit pentru ştergerea din computerele Ministerului Tineretului a datelor relevante anchetei. (Informația  completă AICI)

Marți – Dosarul ASF-Carpatica : soția ministrului Chițoiu, urmărită penal

DNA a declanșat, marți, urmăririle penale într-un dosar legat de activitatea Autorității de Supraveghere Financiare (ASF) și compania de asigurări Carpatica, deținută de omul de afaceri Ilie Carabulea. O instituție puternică și relativ recentă, înființată în 2012, prin preluarea Comisie Naționale de Valori Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.


Despre ancheta procurorilor anticorupție s-a aflat marți dimineața, când patronul Carpatica Asigurări, Ilie Carabulea, a fost ridicat de către procurorii DNA şi dus la audieri.

Conform ediţiei 2013 a topului Forbes, Ilie Carabulea are o avere estimată de 110 milioane de euro. Pe lângă Banca Carpatica, el deţine şi Atlassib, cea mai importantă firmă românească specializată în transportul de persoane.

Ilie Carabulea a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu executare, în anul 2012, pentru dare de mită. El a executat jumătate de sentinţă în Penitenciarul Aiud, fiind eliberat condiţionat după ce a beneficiat de prevederile legale privind eliberarea condiţionată a persoanelor de peste 60 de ani.

În dosarul ASF – Carpatica, DNA anunța și începerea urmării penale împotriva Laurei Chițoiu, soția ministrului Finanțelor și director în ASF. Imediat, în presă au apărut și primele stenograme, cu discuțiile dintre Laura Chiţoiu și un alt membru (neexecutiv) în consiliul ASF – Marian Mîrzac, pentru stabilirea condiţiilor în care urma să se desfăşoare interviul pentru funcţia de director general al SC Carpatica Asig SA.

Investigația a continuat toată săptămâna, numărul învinuiților a crescut, cercetările s-au extins. Joi, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, anunța că procurorii verifică modul în care a fost pregătită şi promovată prin Ordonanţă de Urgenţă legea care a modificat organizarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În acest dosar mai sunt urmăriți penal Marian Mîrzac și un fost vicepreşedinte al instituției, Daniel Tudor. Cercetările continuă și sunt de așteptat noi suprize în dosar. (Informația  completă AICI)

Miercuri – Gruia Stoica dus cu cătușe la DNA și arestat ulterior

Gruia Stoica, omul de afaceri a cărui companie a câștigat în iulie 2013 licitația pentru cumpărarea CFR Marfă (privatizare eșuată în cele din urmă), este adus cu forța la audieri de către procurorii DNA, suspectat că ar fi oferit o mită de 3 milioane de euro.

Procurorii au început urmărirea penală, iar joi, instanța a și aprobat arestarea preventivă a acestuia, într-un dosar cu o miză de peste 100 de milioane de euro.

Gruia Stoica este acuzat că a încercat să cumpere cu trei milioane de euro informații dintr-o ofertă a CFR Marfă, pentru ca GFR să prezinte o ofertă mai bună și să câștige contractul de peste 100 de milioane de euro.

Este vorba de un contract pe trei ani pentru transportarea cărbunelui de la Complexul Energetic Oltenia.

Dacă GFR ar fi obținut contractul, CFR Marfă ar fi fost amenințată de faliment și ar fi fost nevoită să disponibilizeze peste 1.000 de angajați. (Informația  completă AICI)

Joi – fostul ministru Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani închisoare

Joi, 30 februarie, liberalul Relu Fenechiu a ajuns în arestul din Iași, după ce completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut condamnarea la cinci ani de închisoare pronunțată în Dosarul Transformatorul.

Fostul ministru a fost găsit vinovat pentru că a vândut transformatoare vechi, la prețul produselor noi, către Electrica Moldova. Prejudiciul calculat depășește șapte milioane de lei.

PNL a înregistrat, astfel, în numai o săptămână, un al doilea fost ministru condamnat definitiv: vinerea trecută, un alt lider important, Tudor Chiuariu, a fost condamnat la patru ani cu suspendare în Dosarul Poșta Română. El și-a dat demisia de la conducerea Comisiei juridice a Senatului, dar a rămas în Parlament.

Relu Fenechiu este primul ministru în funcție trimis în judecată și condamnat în timpul mandatului. În pofida menționării lui în Raportul MCV, el a fost menținut pe post până în ziua primei condamnări, 12 iulie 2013.

Joi, 30 ianuarie, Relu Fenechiu și-a dat demisia din PNL, partid la vârful căruia a reușit să aducă mai mulți apropiați. (Informația  completă AICI)

Codurile

Miza cu adevărat mare și pe termen lung a Justiției a fost, în această săptămâna, iminența intrării în vigoare, de la 1 februarie, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Dezbaterile pe acest subiect se poartă de ani de zile și au făcut obiectul unor dispute la nivel politic.

Ultimele zile de dinaintea intrării în vigoare au stat sub semnul insistențelor magistraților de-a opera modificările pe ultima sută de metri.

La mijlocul săptămânii au început să apară apelurile publice ale celor din sistemul judiciar – procurorii de la DIICOT și DNA, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție – Livia Stanciu, și Consiliul Superior al Magistraturii.

Marile probleme ale Codurilor:  faptul că interceptările nu vor mai putea fi aprobate înaintea începerii urmăririi penale (ceea ce le face inutile), și lipsa unor unor precizări speciale  privind prescripția și infracțiunile împotriva patrimoniului (ceea ce va duce la închiderea mai multor dosare cu prejudiciu mare).

Dacă cele două Coduri intră în vigoare în forma actuală, chiar și pentru o zi, ele vor produce efecte care să-i favorizeze pe suspecți și chiar pe infractori – au atenționat cei de mai sus.

Joi, CSM a suplimentat ordinea de zi și a elaborat câteva propuneri de modificare a legilor, dar toate amendamentele se referă la procedura penală, nu și la Coduri.

Șeful statului a intrat și el în dezbatere, cerându-i joi premierului, printr-o adresă trimisă la Palatul Victoria, să emită o ordonanță de urgență prin care să modifice Codurile înainte de 1 februarie.

Premierul Victor Ponta i-a cerut, la rândul său, președintelui să-și asume public răspunderea pentru promulgarea legilor. Lucru pe care Traian Băsescu l-a făcut într-o declarație publică de la Palatul Cotroceni.

Prim-ministrul a anunțat joi seara că decizia sa este aceeași: eventualele modificări se vor face doar după 1 februarie, ele urmând să fie discutate abia în ședința de guvern de miercuri, 4 februarie.

Vineri, cu câteva ore înainte de termenul limită, Victor Ponta a declarat presei că nu va convoca de urgență Executivul, Codurile intră în vigoare așa cum sunt acum, nu se amână, nu se modifică. (Informația  completă AICI)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: