Premierul Victor Ponta a anunțat joi seara că modificarea Codului de procedură penală se va discuta în ședința de guvern de miercuri, 4 februarie 2014.
Prim-ministrul a spus că nu știe încă prin ce fel de act normativ se vor opera schimbările, prin ordonanță de urgență sau proiect de lege.
Modificările, formulate joi de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), vizează exclusiv procedura penală, nu și Codul Penal.
Se rezolvă astfel problema interceptărilor, însă nu și prescripția care va interveni în mai multe cazuri cu prejudicii mari.
100 de dosare DNA riscă să fie închise în 2014 și 2015, din cauza prescripției
Noul Cod Penal ar putea intra în vigoare în forma cunoscută și criticată de DNA, care, după cum spunea joi DNA, ” înlătură răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave”. Actul normativ care va fi decis miercuri nu cuprinde, până acum, și această solicitare a procurorilor anticorupție.
”Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare”, se spunea într-un comunicat DNA.
Tot joi, Livia Stanciu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a cerut ”majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave”. Livia Stanciu solicita în declarația de presă ca modificările, printre care și această intervenție pe Codul Penal, să fie realizate înainte de intrarea în vigoare a legilor, pe 1 februarie.
Principalele modificări făcute la CSM
Printre amendamentele aprobate joi de CSM și centralizate de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, pentru o eventuală OUG, figurează și clarificările privind interceptările prin ”artificiul” avizului cerut in rem (pe faptă).
La art. 138, după alineatul (13) se introduce alineatul (14), cu următorul cuprins: ”(14) Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.1”, iar la 47. alineat (1) se modifică: ”Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
