Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în mod obișnuit în timpul crizelor economice, conform unui raport publicat de Eurofound.
Analiza evoluției acestor venituri în timpul pandemiei surprinde două fenomene aflate în totală opoziție cu ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, în perioada crizei financiare globale (declanșată în 2008):
- doar câteva state au înghețat/amânat majorările programate referitor la salariile minime
- ocuparea a fost cel mai grav afectată pe segmentul lucrătorilor din cea mai prost plătită chintilă (20%), unde s-au pierdut aproape patru milioane de joburi, brusc, la începutul pandemiei Covid-19, potrivit primelor estimări ale Eurofound. În timpul ultimei crizei, acest segment de lucrători a fost mult mai puțin afectat de pierderea jobului
În mod special au fost loviți de pandemie muncitorii temporari (sezonieri) și tinerii necalificați, iar aceasta ar putea avea legătură și cu restricțiile de călătorie impuse la nivel național și internațional.
(Citiți și: „Muncitorii români sezonieri au devenit “esențiali”: derogări pentru zborurile charter care îi transportă pe culegătorii de legume și fructe”)
Pierderile de venituri înregistrate de lucrătorii din ultimele trei decile salariale au fost de trei până la șase ori mai mari decât cele ale grupurilor cu cele mai mari salarii.
Rămâne de elucidat prin analize viitoare cât din aceste evoluții s-a datorat specificului Covid-19 și în ce măsură ele au sunt o consecință a demarării instituirii unui mecanism clar și previzibil de indexare a salariului minim din UE, la insistențele președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
(Citiți și: „Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen”)
Politicile practice de statele membre referitor la salariile minime
Mediana ratei de creștere a salariului minim a fost de 1,5% în euro și de 3% în monede naționale (mediana este pragul ce desparte statele membre – jumătate din ele au crescut cu peste 3% acest venit, în monede naționale).
În cele mai multe state, organizațiile patronale au pledat pentru înghețarea salariilor minime, în fața incertitudinilor privind evoluția crizei noului coronavirus, în timp ce sindicatele au contraargumentat cu faptul că mulți dintre cel mai prost remunerați salariați sunt tocmai cei care au permis societăților să treacă prin pandemie (de exemplu, lucrătorii din salubritate), mai arată studiul.
Guvernele au adoptat atitudini diferite și, per total, s-a ajuns la un compromis ce a dus la rate de creștere mai mici decât în anii anteriori, dar pozitive, atât în termeni nominali, cât și reali, grație și inflației reduse.
Principalele constatări:
- Din cele 21 de state membre unde valoarea salariului minim pe economie este stabilită prin acte normative, doar patru – Belgia, Grecia, Estonia și Spania – au optat pentru înghețarea salariului minim, în favoarea menținerii ratelor de ocupare
- unele țări au menținut în mod expres calendarul majorărilor salariului minim (de exemplu Bulgaria, Croația, Letonia, Portugalia și Slovenia)
- reglementările speciale generate de pandemie au fost și ele rare (Grecia și Polonia au amânat), Lituania a decis revizuirea intenției anterioare până la apariția unor noi date privind evoluția economiei
- în statele unde salariul minim nu este stabilit prin act normativ (Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Suedia și Norvegia), majorările salariilor minime au fost moderate, unele negocieri finalizându-se prin amânări pe diferite intervale
În România, salariul minim a urcat în 2021 cu 3,1%
Salariul minim garantat în lată a crescut anul acesta cu 3,1%, de la 2.230 de lei, la 2.300 de lei.
De această majorare au beneficiat, conform estimărilor Ministerului Muncii, aproximativ 1,4 milioane de angajați, respectiv în jur de 26,4 % din cei 5.300.000 de salariați activi.
Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, s-a stabilit la suma de 2.350 lei lunar.
În discuțiile desfășurate în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, majoritatea patronatelor a cerut o înghețare a salariului minim la valoarea actuală, de 2.230 lei, în contextul pandemiei de coronavirus. de cealaltă parte, sindicatele au solicitat aplicarea mecanismului utilizat anul trecut, care ar fi dus la un brut de 2.400 de lei.
(Citiți și: „Salariul minim din 2021 / Premierul: Majorare în funcţie de evoluţia economiei; Patronatele: înghețarea salariului; Sindicatele: Nu adânciți spirala subdezvoltării„)
