fbpx

La obiect

Creșterea costului orar al forţei de muncă încetinește și coboară mult sub avansul PIB și al productivității din industrie. Explicații

Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru din 2021 cu 6,69% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Producția industrială, în scădere lunară și doar la nivelul din urmă cu 4 ani. Problemele de structură

România a consemnat în iunie 2021 o scădere de -1% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). Acest rezultat a fost ușor defavorizat… Mai mult

14.09.2021

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

Salariul minim din 2021 / Premierul: Majorare în funcţie de evoluţia economiei; Patronatele: înghețarea salariului; Sindicatele: Nu adânciți spirala subdezvoltării

de Mariana Bechir , 25.11.2020

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban, marți, la întâlnirea în sistem videoconferință cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

Sindicatele consideră că salariul minim brut ar trebui să urce la 2.400 de lei, conform legislației în vigoare și formulei folosite anul trecut.

Patronatele, însă, resping și varianta Guvernului, și pe cea a sindicatelor, și vor ca salariul minim pe economie garantat în plată să rămână și anul viitor la un brut de 2.230 de lei.

Negocierile pentru salariul minim aplicabil de la 1 ianuarie ar trebuie să ia în considerare existența Legii 174/2020, care a intrat în vigoare în luna august. Conform acestei reglementări, coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie standard, de doi adulți și doi copii, a fost de 7.278 de lei, în luna septembrie, în creștere cu +4,7% față de septembrie 2019.

Ludovic Orban propune însă constituirea unui grup de lucru format din experţi ai patronatelor, sindicatelor şi Guvernului, care să facă o analiză comparativă privind mecanismele aflate la baza evoluţiei salariului minim în alte state europene. În urma acestei analize, se va putea stabili în mod obiectiv o forma de creştere predictibilă a salariului minim pentru următorii patru ani, a arătat prim-ministrul.

Demersul vine în contextulîn care statele europene analizează propunerea de directivă a Comisiei pentru salariul minim din UE. Executivul de la Bruxelles nu impune o formulă și nici un model unic pentru stabilirea acestor remunerații, ci a stabilit doar criterii clare  pentru ca cele două mecanisme (salariul minim prin lege și cel convenit prin negocieri colective) să asigure o plată decentă.

„Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare”, a declarat premierul Ludovic Orban la întâlnirea cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Partenerii sociali s-au referit la importanţa îmbunătăţirii dialogului între structurile patronale şi sindicale, precum şi a stabilităţii evoluţiei salariului minim.

Patronatele solicită înghețarea salariului minim timp de șase luni

Organizaţiile patronale implicate în negocierea tripartită a salariului minim pentru 2021 au solicitat îngheţarea salariului cel puţin pentru primele șase luni ale anului viitor, a declarat, marţi, secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak.

“Toţi partenerii sociali de pe partea patronală – chiar astăzi am avut un Consiliu Naţional Tripartit – au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin 6 luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de covid-19”, a declarat Tudor Polak, citat de Agerpres.

Scenariile discutate până acum:

  • Guvernul propune formule cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie
  • partea sindicală a cerut o majorare a salariului cu 170 de lei
  • patronatele solicită înghețarea pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

Cartel Alfa acuză Executivul de tergiversare. Argumentele pentru majorarea la 2.400 de lei

Cartel Alfa consideră că demersul anunțat d eprmeier este inutil, cât timp un grup de lucru privind stabilirea salariului minim este întrunit de la mijlocul lunii septembrie și a început analiza datelor economice și a indicatorilor sociali, luând în calcul formulele elaborate anul trecut și noua prevedere legală privind utilizarea coșului
minim de consum ca indicator de bază în stabilirea salariului minim.

În pofida nevoii de predictibilitate, guvernanții amână decizia până după alegeri, din motive electorale, consideră cartel Alfa. Confederația a prezentat marți, la discuțiile cu reprezentanții Guvernului o listă cu nouă argumente pentru o creștere consistentă a salariului minim garantat în plată, dintre care amintim:

  • Salariul minim nu este, așa cum consideră mulți dintre decidenți, un instrument prin care România concurează pe piața globală pentru a oferi mână la lucru ieftină și fără drepturi, pentru a asigura marjele de profit pentru investitorii speculativi. Concurența pe bază de salarii reduse trebuie oprită, pentru că ne adâncește în această spirală a subdezvoltării, cu consecința pauperizării unei părți importante a populației și foțarea acesteia să emigreze.
  • România am avut cea mai mică creștere a salariului minim din regiune, în combinație cu cea mai mare creștere a factorilor utilizați în calcul (productivitate și inflație). Strict raportat la productivitate, România a fost depășită marginal doar de Polonia (4,8% creștere a productivității în Polonia, față de 4,4% în România), care a avut în schimb o creștere mai mult decât dublă a salariului minim. Argumentul că „mai mult nu se poate” este invalidat de ce se întâmplă în toate țările UE din Europa Centrală și de Est.
  • Raportarea la țările din jur, cu doar 7,2% creștere a salariului minim în 2020, România a rămas mult în urmă. În Polonia, salariul minim a crescut cu nu mai puțin de 15,6% în 2020, în timp ce în Slovacia a crescut cu 11.5% și în Bulgaria cu 8,9%. Tendința de creștere rapidă a salariului minim este generalizată în Europa Centrală și de Est, unde guvernele țin cont de importanța salariului minim pentru atingerea unei convergențe a veniturilor față
    de țările occidentale. România pare să fi pierdut deja teren în 2020 și cu siguranță va mai pierde și în anii următori, dacă se va continua această politică de menținere a salariului minim la un nivel atât de scăzut.
  • Ministrul Finanțelor și alți reprezentanți guvernamentali declară că avem cifre economice foarte bune și avem mai mulți salariați. Dacă se aplică formulele de calcul propuse de guvern anul trecut, rezultatul calcului indică necesitatea unei creșteri semnificative a salariului minim, congruent cu valoarea solicitată de partenerii sociali, de 2.400 lei.
  • La nivel european și în majoritatea țărilor membre, menținerea veniturilor populației și conservarea puterii de cumpărare este unul dintre pilonii strategiei de revenire economică în contextul crizei economice determinate de criza sanitară. Pentru că, dacă lucrătorilor li se garantează salarii echitabile pentru munca pe care o fac, vor cheltui acești bani pe servicii și bunuri pentru familiile lor – ceea ce va stimula economia.
  • Un salariu minim crescut înseamnă și mai mulți bani din taxe și contribuții la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale, de care este atât de mare nevoie în condițiile crizei.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect pilot de creștere a competențelor digitale ale profesorilor de liceu, anunțat de Ionuț Sas, președinte AmCham Education TaskForce

Vladimir Ionescu

AmCham va lansa, în următoarele săptămâni, un proiect pilot de creștere a competențelor digitale adresat profesorilor de liceu. Inițiativa, explică Ionuț Sas (foto), președinte al… Mai mult

Just Business

Iulian Stanciu, eMAG: În economia viitorului, digitalul costă cel mai puțin și aduce cea mai mare valoare adăugată

Vladimir Ionescu

Economia digitală și competențele resursei umane sunt elementele-cheie pentru dezvoltarea României prin creșterea valorii adăugate, este de părere Iulian Stanciu, CEO eMAG. ”Economia digitală cred… Mai mult

Stiri

Răzvan Nicolescu: UE trebuie să pregătească 800.000 de specialiști în domeniul bateriilor, România nu poate rămâne pe dinafară

Adrian N Ionescu

Universitățile din România au șansa de a intra în infrastructura educațională europeană proiectată prin Academia Europeană a Bateriilor a Institutului European de Inovare și Tehnologie… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a PSD va fi votată pe 5 octombrie. USR PLUS acuză un nou abuz al PSD și PNL

Vladimir Ionescu

Moțiunea de cenzură depusă marți de PSD împotriva Guvernului Florin Cîțu va fi supusă la vot peste o săptămână – marți, 5 octombrie -, conform… Mai mult

Stiri

10.000 de lei amendă pentru organizatorii Congresului PNL pentru nerespectarea măsurilor anti-Covid. Cei care nu au purtat mască riscă amendă separată

Vladimir Ionescu

PNL a fost amendat de Poliția Capitalei cu 10.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor sanitare la congresul din weekend, în care premierul Florin Cîțu a… Mai mult

Stiri

Record de infectări zilnice cu Covid: 11.049 cazuri în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

Un număr de 11.049 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 au fost raportate în ultimele 24 de ore, conform  raportării de marți a Grupului… Mai mult

Stiri

Scumpirea energiei poate determina relocarea metalurgiei neferoaselor în afara UE

Iulian Soare

Scumpirea electricității i-ar putea determina  pe producătorii de metale din Europa să îşi transfere operaţiunile în alte regiuni. Totodată planurile UE privind reducerea emisiilor de… Mai mult