fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Salariul minim din 2021 / Premierul: Majorare în funcţie de evoluţia economiei; Patronatele: înghețarea salariului; Sindicatele: Nu adânciți spirala subdezvoltării

de Mariana Bechir , 25.11.2020

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban, marți, la întâlnirea în sistem videoconferință cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

Sindicatele consideră că salariul minim brut ar trebui să urce la 2.400 de lei, conform legislației în vigoare și formulei folosite anul trecut.

Patronatele, însă, resping și varianta Guvernului, și pe cea a sindicatelor, și vor ca salariul minim pe economie garantat în plată să rămână și anul viitor la un brut de 2.230 de lei.

Negocierile pentru salariul minim aplicabil de la 1 ianuarie ar trebuie să ia în considerare existența Legii 174/2020, care a intrat în vigoare în luna august. Conform acestei reglementări, coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie standard, de doi adulți și doi copii, a fost de 7.278 de lei, în luna septembrie, în creștere cu +4,7% față de septembrie 2019.

Ludovic Orban propune însă constituirea unui grup de lucru format din experţi ai patronatelor, sindicatelor şi Guvernului, care să facă o analiză comparativă privind mecanismele aflate la baza evoluţiei salariului minim în alte state europene. În urma acestei analize, se va putea stabili în mod obiectiv o forma de creştere predictibilă a salariului minim pentru următorii patru ani, a arătat prim-ministrul.

Demersul vine în contextulîn care statele europene analizează propunerea de directivă a Comisiei pentru salariul minim din UE. Executivul de la Bruxelles nu impune o formulă și nici un model unic pentru stabilirea acestor remunerații, ci a stabilit doar criterii clare  pentru ca cele două mecanisme (salariul minim prin lege și cel convenit prin negocieri colective) să asigure o plată decentă.

„Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare”, a declarat premierul Ludovic Orban la întâlnirea cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Partenerii sociali s-au referit la importanţa îmbunătăţirii dialogului între structurile patronale şi sindicale, precum şi a stabilităţii evoluţiei salariului minim.

Patronatele solicită înghețarea salariului minim timp de șase luni

Organizaţiile patronale implicate în negocierea tripartită a salariului minim pentru 2021 au solicitat îngheţarea salariului cel puţin pentru primele șase luni ale anului viitor, a declarat, marţi, secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak.

“Toţi partenerii sociali de pe partea patronală – chiar astăzi am avut un Consiliu Naţional Tripartit – au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin 6 luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de covid-19”, a declarat Tudor Polak, citat de Agerpres.

Scenariile discutate până acum:

  • Guvernul propune formule cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie
  • partea sindicală a cerut o majorare a salariului cu 170 de lei
  • patronatele solicită înghețarea pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

Cartel Alfa acuză Executivul de tergiversare. Argumentele pentru majorarea la 2.400 de lei

Cartel Alfa consideră că demersul anunțat d eprmeier este inutil, cât timp un grup de lucru privind stabilirea salariului minim este întrunit de la mijlocul lunii septembrie și a început analiza datelor economice și a indicatorilor sociali, luând în calcul formulele elaborate anul trecut și noua prevedere legală privind utilizarea coșului
minim de consum ca indicator de bază în stabilirea salariului minim.

În pofida nevoii de predictibilitate, guvernanții amână decizia până după alegeri, din motive electorale, consideră cartel Alfa. Confederația a prezentat marți, la discuțiile cu reprezentanții Guvernului o listă cu nouă argumente pentru o creștere consistentă a salariului minim garantat în plată, dintre care amintim:

  • Salariul minim nu este, așa cum consideră mulți dintre decidenți, un instrument prin care România concurează pe piața globală pentru a oferi mână la lucru ieftină și fără drepturi, pentru a asigura marjele de profit pentru investitorii speculativi. Concurența pe bază de salarii reduse trebuie oprită, pentru că ne adâncește în această spirală a subdezvoltării, cu consecința pauperizării unei părți importante a populației și foțarea acesteia să emigreze.
  • România am avut cea mai mică creștere a salariului minim din regiune, în combinație cu cea mai mare creștere a factorilor utilizați în calcul (productivitate și inflație). Strict raportat la productivitate, România a fost depășită marginal doar de Polonia (4,8% creștere a productivității în Polonia, față de 4,4% în România), care a avut în schimb o creștere mai mult decât dublă a salariului minim. Argumentul că „mai mult nu se poate” este invalidat de ce se întâmplă în toate țările UE din Europa Centrală și de Est.
  • Raportarea la țările din jur, cu doar 7,2% creștere a salariului minim în 2020, România a rămas mult în urmă. În Polonia, salariul minim a crescut cu nu mai puțin de 15,6% în 2020, în timp ce în Slovacia a crescut cu 11.5% și în Bulgaria cu 8,9%. Tendința de creștere rapidă a salariului minim este generalizată în Europa Centrală și de Est, unde guvernele țin cont de importanța salariului minim pentru atingerea unei convergențe a veniturilor față
    de țările occidentale. România pare să fi pierdut deja teren în 2020 și cu siguranță va mai pierde și în anii următori, dacă se va continua această politică de menținere a salariului minim la un nivel atât de scăzut.
  • Ministrul Finanțelor și alți reprezentanți guvernamentali declară că avem cifre economice foarte bune și avem mai mulți salariați. Dacă se aplică formulele de calcul propuse de guvern anul trecut, rezultatul calcului indică necesitatea unei creșteri semnificative a salariului minim, congruent cu valoarea solicitată de partenerii sociali, de 2.400 lei.
  • La nivel european și în majoritatea țărilor membre, menținerea veniturilor populației și conservarea puterii de cumpărare este unul dintre pilonii strategiei de revenire economică în contextul crizei economice determinate de criza sanitară. Pentru că, dacă lucrătorilor li se garantează salarii echitabile pentru munca pe care o fac, vor cheltui acești bani pe servicii și bunuri pentru familiile lor – ceea ce va stimula economia.
  • Un salariu minim crescut înseamnă și mai mulți bani din taxe și contribuții la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale, de care este atât de mare nevoie în condițiile crizei.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2020

Lăsați un comentariu


Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Adrian N Ionescu

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult

Stiri

Cel mai mare consumator de energie și-a redus consumul cu 3,9% – INS

Consumul brut de energie din industrie – cea mai energo-intensivă, industria metalurgică, a fost anul trecut de 55.643,5 TJ (terajoule – un milion de jouli),… Mai mult

Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult

Stiri

Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii

Redacţia

Nr. 90 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 18 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe… Mai mult

Europa

Peste 300 de cazuri înregistrate la Parchetul European, în primele 2 săptămâni de funcționare

Iulian Soare

Parchetul European a înregistrat peste de 300 de cazuri în primele două săptămâni de funcționare, a declarat procurorul șef al instituției, Laura Codruța Kovesi, într-un… Mai mult