fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

S-a întors inginerul!

de Mariana Bechir , 12.3.2020

Niciodată România nu a dus o mai mare lipsă de ingineri ca în ultimii 5 ani. Dacă regimul Ceaușescu ajunsese să ”producă” ingineri în proporție de 66% din totalul absolvenților de studii universitare, în primul deceniu de după Revoluție a urmat căderea industriei. Care a tras după ea și numărul absolvenților de studii superioare tehnice.
Acum, inginerul s-a reîntors în economie: orientarea tinerilor spre studiile universitare tehnice a ajuns la o valoare absolută istorică. Și tot mai e nevoie de câteva sute de mii.

*
Textul de mai jos e o sinteză a analizei apărute la secțiunea ”Capitalul uman” în revista CRONICILE Curs de Guvernare, numărul 95-”. unde poate fi citită analiza integrală.

Despre sumarul, temele, autorii și intervievații numărului 95 al CRONICILOR, sintetizat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv” –poate fi citit AICI-LINK-Detalii. 

***

Aproape 66% din promoția 1989 a învățământului superior din România a obținut o licență în Științe tehnice. Circa 30 de ani mai târziu, în 2017, ponderea acestora reprezenta doar 28,6% din totalul absolvenților, dar în cifre absolute, facultățile au produs în 2017 un număr aproape dublu de absolvenți încadrați la “Inginerie, prelucrare și construcții” și “Tehnologiile informației și comunicațiilor” – 35.140, comparativ cu 18.119, în 1989.

Puțină comparație

Ponderea absolvenților de licență în cele două domenii înregistratăde România nu este deloc defavorabilă acestui domeniu, dacă se analizează situația din celelalte state membre. În 2017, de când datează cele mai recente informații Eurostat, țara noastră se situa consistent deasupra mediei UE 28.

Absolvenții de “Inginerie, prelucrare și construcții” au fost în număr de 26.200 de tineri și echivalau cu 21,3% din întregul efectiv de absolvenți români de studii superioare, comparativ cu:

  • 14,6% media UE
  • 25% (80.936 persoane) din totalul absolvenților de facultate din Germania. Țară cu aproape 83 de milioane de locuitori și cea mai mare economie din Uniune
  • 15,1% (47.978 tineri) din totalul promoției de absolvenți de licență din Polonia, țară cu aproape 38 de milioane de locuitori și o economie mult mai puternică decât a României (526,37 miliarde dolari, față de 211,41 miliarde dolari, în 2017)

Absolvenții de “Tehnologiile informației și comunicațiilor” (TIC) din România aveau o pondere de 7,3% (8.940 de persoane din total), comparativ cu:

  • 3,6% media UE
  • 4,9% (15.931) în Germania
  • 3,5% (10.983) în Polonia

(…………………………………………..)

Și Economia tot cere: mai are nevoie de încă 400.000 de ingineri pentru următorul deceniu

În pofida acestei situații a absolvenților, care nu este rezultatul unor creșteri spectaculoase din ultimii ani, lipsa de astfel de personal – cu înaltă pregătire tehnică – este unul dintre motivele pentru care companiile acuză de mulți ani că nu se pot dezvolta.

La începutul actualului an universitar, rectorul Politehnicii București, Mihnea Costoiu, estima la 400.000 necesarul de inginerii noi pentru următorul deceniu, pentru a răspunde cererii din mediul de afaceri.

(……………………………………….)

Puțină istorie: deceniul care i-a alungat cu sutele de mii – și din economie și din țară

Tranziția la economia de piață a însemnat o restructurare dură a industriei, ce s-a întins pe parcursul a peste un deceniu.

Cu o piață a muncii incapabilă să absoarbă disponibilizații concedierilor colective ale vremii, românii au început marea migrație. Primul mare val a avut loc chiar în primii ani după 1989, urmat de cele generate de intrarea în Uniunea Europeană și deschiderea piaței muncii din Occident. Estimările aproximează la 200.000 numărul inginerilor plecați în străinătate, în cei 30 de ani scurși de la Revoluție.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Conform unei analize a Curții de Conturi, între 1997 și 2013, inclusiv, au părăsit România aproximativ 480.000 de români absolvenți de studii superioare. Un flux pe care România a internalizat costurile formării și a externalizat beneficile, menționau auditorii CC.

(………………………………………)

A doua criză – de personal înalt calificat. Și estimările proaste, foarte proaste, ale Statului

După o perioadă în care a crescut preponderent cu ajutorul forței de muncă slab calificate și ieftine, România parcurge acum a doua criză declanșată de lipsa angajaților. De data aceasta este și o lipsă acută de lucrători înalt calificați, pentru industrii cu valoare adăugată mare.

Nici statul, și nici instituțiile de învățământ superior nu au anticipat corect evoluțiile. Multe facultăți au menținut programe ce corespundeau intereselor lor, nu realităților de pe piața muncii.

În 2018, Ministerul Educației a alocat suplimentar  5.000 de granturi de studii finanțate de la bugetul de stat, pentru “programe de studiu care susțin domeniile prioritare de dezvoltare ale României”, domenii definite prin Strategia națională pentru competitivitate 2015 – 2020.

Primele trei sectoare prioritare din respectiva strategie sunt “Turism şi ecoturism”, “Textile şi pielărie”, “Lemn şi mobilă”.

Pentru comparative, în Strategia actuală a Poloniei (2011 – 2023), primele trei priorități sunt sectorul auto, sectorul aparatelor electrocasnice și electronice, aviația.

Investițiile străine au găsit locul pustiu

Cu un an înaintea intrării în Uniune, în 2006, valoarea investițiilor străine directe ajunsese la 8,68 de miliarde de euro, pentru ca în 2008 România să devină recordmenul din regiune la ISD, depășind inclusiv Polonia, pe fondul creșterii globale și a așteptărilor post-aderare.

Cu peste două milioane de cetățeni emigrați, deja, România s-a scufundat în prima criză de deficit pe piața forței de muncă – companiile nu au mai găsit angajații calificați, îndeosebi inginerii, de care avea nevoie.

(………………………………………)

***
Analiza integrală, toate graficele și detaliile pot fi citite în numărul 95 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.

Despre sumarul, temele, autorii și intervievații numărului 95 al CRONICILOR, sintetizat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv” – poate fi citit AICI-LINK-Detalii. 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.3.2020

Un raspuns

  1. Dragomir Sangeorzan
    12.3.2020, 8:47 pm

    Salarii mici => n-ai cu cine. Acum se întoarce roata peste capitalul local pentru politicile de salar minim meschin.

Lăsați un comentariu


Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Adrian N Ionescu

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult