S-a întors inginerul!

Niciodată România nu a dus o mai mare lipsă de ingineri ca în ultimii 5 ani. Dacă regimul Ceaușescu ajunsese să ”producă” ingineri în proporție de 66% din totalul absolvenților de studii universitare, în primul deceniu de după Revoluție a urmat căderea industriei. Care a tras după ea și numărul absolvenților de studii superioare tehnice.
Acum, inginerul s-a reîntors în economie: orientarea tinerilor spre studiile universitare tehnice a ajuns la o valoare absolută istorică. Și tot mai e nevoie de câteva sute de mii.

*
Textul de mai jos e o sinteză a analizei apărute la secțiunea ”Capitalul uman” în revista CRONICILE Curs de Guvernare, numărul 95-”. unde poate fi citită analiza integrală.

Despre sumarul, temele, autorii și intervievații numărului 95 al CRONICILOR, sintetizat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv” –poate fi citit AICI-LINK-Detalii. 

***

Aproape 66% din promoția 1989 a învățământului superior din România a obținut o licență în Științe tehnice. Circa 30 de ani mai târziu, în 2017, ponderea acestora reprezenta doar 28,6% din totalul absolvenților, dar în cifre absolute, facultățile au produs în 2017 un număr aproape dublu de absolvenți încadrați la “Inginerie, prelucrare și construcții” și “Tehnologiile informației și comunicațiilor” – 35.140, comparativ cu 18.119, în 1989.

Puțină comparație

Ponderea absolvenților de licență în cele două domenii înregistratăde România nu este deloc defavorabilă acestui domeniu, dacă se analizează situația din celelalte state membre. În 2017, de când datează cele mai recente informații Eurostat, țara noastră se situa consistent deasupra mediei UE 28.

Absolvenții de “Inginerie, prelucrare și construcții” au fost în număr de 26.200 de tineri și echivalau cu 21,3% din întregul efectiv de absolvenți români de studii superioare, comparativ cu:

• 14,6% media UE
• 25% (80.936 persoane) din totalul absolvenților de facultate din Germania. Țară cu aproape 83 de milioane de locuitori și cea mai mare economie din Uniune
• 15,1% (47.978 tineri) din totalul promoției de absolvenți de licență din Polonia, țară cu aproape 38 de milioane de locuitori și o economie mult mai puternică decât a României (526,37 miliarde dolari, față de 211,41 miliarde dolari, în 2017)

Absolvenții de “Tehnologiile informației și comunicațiilor” (TIC) din România aveau o pondere de 7,3% (8.940 de persoane din total), comparativ cu:

• 3,6% media UE
• 4,9% (15.931) în Germania
• 3,5% (10.983) în Polonia

(…………………………………………..)

Și Economia tot cere: mai are nevoie de încă 400.000 de ingineri pentru următorul deceniu

În pofida acestei situații a absolvenților, care nu este rezultatul unor creșteri spectaculoase din ultimii ani, lipsa de astfel de personal – cu înaltă pregătire tehnică – este unul dintre motivele pentru care companiile acuză de mulți ani că nu se pot dezvolta.

La începutul actualului an universitar, rectorul Politehnicii București, Mihnea Costoiu, estima la 400.000 necesarul de inginerii noi pentru următorul deceniu, pentru a răspunde cererii din mediul de afaceri.

(……………………………………….)

Puțină istorie: deceniul care i-a alungat cu sutele de mii – și din economie și din țară

Tranziția la economia de piață a însemnat o restructurare dură a industriei, ce s-a întins pe parcursul a peste un deceniu.

Cu o piață a muncii incapabilă să absoarbă disponibilizații concedierilor colective ale vremii, românii au început marea migrație. Primul mare val a avut loc chiar în primii ani după 1989, urmat de cele generate de intrarea în Uniunea Europeană și deschiderea piaței muncii din Occident. Estimările aproximează la 200.000 numărul inginerilor plecați în străinătate, în cei 30 de ani scurși de la Revoluție.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Conform unei analize a Curții de Conturi, între 1997 și 2013, inclusiv, au părăsit România aproximativ 480.000 de români absolvenți de studii superioare. Un flux pe care România a internalizat costurile formării și a externalizat beneficile, menționau auditorii CC.

(………………………………………)

A doua criză – de personal înalt calificat. Și estimările proaste, foarte proaste, ale Statului

După o perioadă în care a crescut preponderent cu ajutorul forței de muncă slab calificate și ieftine, România parcurge acum a doua criză declanșată de lipsa angajaților. De data aceasta este și o lipsă acută de lucrători înalt calificați, pentru industrii cu valoare adăugată mare.

Nici statul, și nici instituțiile de învățământ superior nu au anticipat corect evoluțiile. Multe facultăți au menținut programe ce corespundeau intereselor lor, nu realităților de pe piața muncii.

În 2018, Ministerul Educației a alocat suplimentar  5.000 de granturi de studii finanțate de la bugetul de stat, pentru “programe de studiu care susțin domeniile prioritare de dezvoltare ale României”, domenii definite prin Strategia națională pentru competitivitate 2015 – 2020.

Primele trei sectoare prioritare din respectiva strategie sunt “Turism şi ecoturism”, “Textile şi pielărie”, “Lemn şi mobilă”.

Pentru comparative, în Strategia actuală a Poloniei (2011 – 2023), primele trei priorități sunt sectorul auto, sectorul aparatelor electrocasnice și electronice, aviația.

Investițiile străine au găsit locul pustiu

Cu un an înaintea intrării în Uniune, în 2006, valoarea investițiilor străine directe ajunsese la 8,68 de miliarde de euro, pentru ca în 2008 România să devină recordmenul din regiune la ISD, depășind inclusiv Polonia, pe fondul creșterii globale și a așteptărilor post-aderare.

Cu peste două milioane de cetățeni emigrați, deja, România s-a scufundat în prima criză de deficit pe piața forței de muncă – companiile nu au mai găsit angajații calificați, îndeosebi inginerii, de care avea nevoie.

(………………………………………)

***
Analiza integrală, toate graficele și detaliile pot fi citite în numărul 95 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.

Despre sumarul, temele, autorii și intervievații numărului 95 al CRONICILOR, sintetizat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv” – poate fi citit AICI-LINK-Detalii.