Rubla a depășit pragul psihologic de 100 de unități pentru un dolar pentru prima dată din martie anul trecut, chiar dacă Banca centrală a Rusiei a încercat să stopeze deprecierea prin oprirea achizițiilor de valută de pe piața internă până la finele anului 2023.
Moneda rusească a pierdut aproximativ 25% din valoare în comparație cu dolarul american în acest an, ceea ce o plasează în top trei cele mai proaste performanțe de pe piețele emergente, alături de lira turcească și peso argentinian. Deprecierea rublei până la jumătate față de vârful atins în luna iunie a anului trecut are la bază continuarea războiului din Ucraina și efectul sancțiunilor internaționale, inclusiv prin plafonarea prețului petrolului rusesc, care reduc din veniturile provenite din exporturi.
Creștere de până la 1 punct procentual a dobânzii
Banca centrală de la Moscova a anunțat miercurea trecută că va înceta să cumpere valută de pe piața internă în cadrul unui mecanism bugetar care a fost instituit pentru a proteja economia de fluctuațiile prețurilor mărfurilor. Decizia a avut ca scop „reducerea volatilității piețelor financiare”, se spune în comunicatul citat de Bloomberg.
„Pentru a stabiliza rubla, estimăm că rata dobânzii de politică monetară trebuie să crească mai aproape de 10%, iar cheltuielile bugetului federal trebuie menținute în plafonul fiscal stabilit. Rubla poate beneficia de prețurile mai mari ale țițeiului, dar politica monetară internă va rămâne o ancoră mai de încredere pentru moneda națională. Banca Rusiei va trebui să majoreze rata de politică monetară cu 50-100 de puncte de bază la sedința din 15 septembrie pentru a stimula economisirea internă și a reduce importurile”, a declarat economistul Alexander Isakov, citat de Bloomberg.
Venituri mai mici din exporturile de hidrocarburi
Veniturile exportatorilor ruși de petrol și gaze au scăzut la 6,9 miliarde de dolari în iulie, de la 16,8 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit celor mai recente date ale băncii centrale. O relaxare a restricțiilor privind transferul fondurilor în străinătate a dus, de asemenea, la fuga accelerată de capital, pe măsură ce rușii se întrec pentru a transfera banii în bănci din străinătate.
Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, a subliniat în mod repetat deteriorarea condițiilor comerțului exterior drept principalul motiv al slăbiciunii rublei, excluzând totodată intervenția băncii naționale pentru susținerea cursului de schimb.
„Nu vedem niciun risc pentru stabilitatea financiară” din declinul rublei, a declarat vineri viceguvernatorul Băncii Rusiei, Alexei Zabotkin, reporterilor. Banca centrală continuă să ducă o politică a cursului de schimb flotant care „permite economiei să se adapteze eficient la condițiile externe în schimbare”, a spus el.
***
