Dacă încercăm să dăm la o parte proclamațiile învechite despre solidaritatea europeană și obiectivele comune care au ocupat un loc central în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen, din acest weekend, indiciile unor amenințări certe devin tot mai evidente, notează Politico, într-o analiză-rezumat a evenimentului.
Liderii occidentali s-au felicitat reciproc pentru generozitatea față de Ucraina însă forțele armate ale țării rămân, încet-încet, fără muniție, echipamente și chiar soldați. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a deschis conferința vineri printr-o intervenție de la Kiev, a îndemnat lumea liberă să trimită mai mult ajutor – și rapid. „Avem nevoie de viteză”, a spus el.
Vicepreședintele SUA Kamala Harris a atacat Rusia pe un alt front, acuzând țara de „crime împotriva umanității”.
„Să fim toți de acord. În numele tuturor victimelor, atât cunoscute, cât și necunoscute: trebuie să se facă dreptate”, a spus ea.
Cu alte cuvinte, liderii ruși ar putea avea parte de un Nürnberg 2.0. Acest lucru va crea o oarecare nervozitate la Moscova, în special în rândul celor suficient de în vârstă pentru a-și aminti ce s-a întâmplat cu puternicul lider iugoslav Slobodan Milošević și cu anturajul său.
„Permiteți-mi să asigur audiența că Taiwanul face parte din teritoriul chinez”. Nici în Asia lucurile nu stau bine
Perspectivele în Asia sunt la rândul lor complicate. Taiwanul continuă să trăiască sub amenințarea chineză, iar declarațiile de Munchen nu sunt de natură să liniștească apele.
„Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Șeful diplomației chineze Wang Yi nu a făcut nimic pentru a contrazice această narațiune. „Permiteți-mi să asigur audiența că Taiwanul face parte din teritoriul chinez”, a spus Wang, întrebat despre planurile Beijingului. Taiwan „nu a fost niciodată o țară și nu va fi niciodată o țară”.
Pentru unii participanți, atmosfera din aglomeratul hotel Bayerischer Hof, unde are loc adunarea, s-a asemănat celei din 1938. În acel an, capitala bavareză a găzduit o conferință care a dus la infamul Acord de la Munchen, în care puterile europene au cedat Germaniei naziste regiunea Sudetă care aparținea Cehoslovaciei, într-un efort eronat de a păstra pacea.
Singurii oameni care au zâmbit la conferința de securitate din acest an au fost antreprenorii din domeniul apărării. Vânzările de arme sunt în plină expansiune din toate punctele de vedere.
Chiar și Germania, care în ultimii ani și-a perfecționat scuzele privind eșecul de a-și îndeplini angajamentul NATO de cheltuieli pentru apărare, a promis că va inversa cursul. Cancelarul Olaf Scholz a promis că va îndeplini „permanent” obiectivul de cheltuieli pentru apărare al NATO pentru membrii individuali, de două procente din PIB.
Noul ministru al Apărării al Germaniei, Boris Pistorius, a cerut și mai mult, spunând că „nu va fi posibil să ne îndeplinim sarcinile pe care le avem în față cu doar două procente”.
”Dacă până și germanii s-au trezit la realitatea pericolelor actualului peisaj geopolitic, este momentul să ne îngrijorăm cu toții”, conchide sursa citată.
***
