Românul și banii săi: zecile de miliarde de euro care evită investițiile ca să zacă în depozite bancare pe nimic

Înainte de-a deschide discuția, câteva cifre puțin bizare :

1* 150 de miliarde de lei (33 de miliarde de euro) însumau , la finele lunii aprilie 2016, depozitele bancare totale ale populației din România. Dobânda – undeva în jurul a 1%, din care urmează tragerea impozitelor, comisioanele de mișcare a banilor, alte cheltuieli cu conturile.

2* circa 18 miliarde de lei (aproximativ 4 miliarde de euro) sunt în depozite mai mari decât este obligat statul să garanteze. Cu aceleași dobânzi și costuri și fără garanție de acoperire.

3* Peste 70% din averea financiară a românilor ”stă” pur și simplu în depozite, în timp ce băncile nu dau semn că ar avea motive să încurajeze deponenții.

4* Trendul e unul global: Politicile BCE încearcă să descurajeze ținerea banilor pe loc și să încurajeze investițiile.

5* În același timp, randamentele obținute din investiții prin plasamente la Bursa de la București se ridică lejer peste 7-8-10%. Iar în cazul companiilor mari și stabile, riscurile sunt reduse.

În condițiile în care piețele de capital și tranzacțiile bursiere sunt parte a cotidianului în toate statele dezvoltate, în economia României investitorul la bursă rămâne un personaj exotic.

Participarea cetățeanului în calitatea sa de prezumtiv investitor la tranzacțiile bursiere este scăzută, situația fiind generată, în parte, de lipsa de educație financiară.

(Citiți și: ”Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă”)

Cu toate problemele și minusurile sistemului românesc, Bursa se conturează clar ca opțiune serioasă de investiții pentru cei care au disponibilități financiare.

Randament la depozite vs. randament pe bursă

Argumentul simplu este dat de statistica comparată: în vreme ce dobânzile la depozite, în România, aduc o creștere de maximum 1,2% pe an, bursa crește ca rată medie anuală cu peste 10%.

Informații financiare din ultimii 3 ani, agregate de BT Securities, în tabelul de mai jos.

Rata scăzută a dobânzilor bancare din România se înscrie în trendul european dictat de Banca Centrală Europeană, care încearcă prin rate negative de creștere să impulsioneze investițiile.

În acest context, potrivit buletinului statistic al BNR,în luna aprilie 2016, depozitele gospodăriilor populației la bănci însumau peste 150 miliarde lei (peste 33 miliarde euro).

De fapt, peste 70% din averea financiară a românilor stau în depozite bancare pentru dobânzi în jurul a 1% pe an.

Context economic favorabil. Și informația esențială: cele mai mari randamente la nivel global

Suplimentar, în favoarea investițiilor pe bursă este și contextul economic local și regional.

Un grafic elocvent, mai jos, decupat dintr-o analiză Berenberg, Gossler&Co:

În analiza pe România, prestigioasa companie financiară cu sediul la Hamburg trece în revistă motivele pentru care marii investitori ar trebui să intre pe piața românească.

Cel mai important motiv pentru a investi pe bursă, descris de graficul de mai jos, îl reprezintă faptul că Bursa română oferă, în 2016, cele mai mari randamente ale dividendelor la nivel global.

Potrivit analizei germane, Banca Transilvania, Romgaz și Transgaz vor plăti în 2016 dividende mai mari de 10%.

Din datele Reuters și Bloomberg, cea mai mare parte a stocurilor din indicele BET ar urma să înregistreze randamente de peste 6%.

Foarte important, față de bursele din regiune, randamentele ridicate ale dividendelor din România par să fie de durată.

Analiza Berenberg, Gossler&Co vorbește și de posibilitatea ca MSCI și FTSE upgradeze statutul României de la piață de frontieră la piață emergentă, situație în care cei deja activi pe bursă vor înregistra importante beneficii.

Oportunități

Tranzacționând la bursă, poți deveni acționar la companii de importanță națională. Pe listă se regăsesc:

• Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, cu cifră de afaceri de 4,1 miliarde lei, o capitalizare bursieră de 8,9 miliarde lei și un randament al dividendului de 11%
• Electica, cel mai mare distribuitor și furnizor de energie electrică din România, cu cifră de afaceri de 5 miliarde lei, capitalizare bursieră 4,2 miliarde lei și randament al dividendului de 7%
• Banca Transilvania, una dintre cele mai mari din sistem, cu venituri operaționale de 2,4 miliarde lei, capitalizare bursieră de 8,1 miliarde lei și ”campion” al randamentului la dividend: 16%.

Alte mari companii listate la bursă sunt: BRD, Transgaz, Transelectica, Petrom

Cum trebuie procedat

Formula cea mai simplă de acces la bursă este aceea de a solicita unei companii specializate deschiderea unui cont de tranzacționare. Se alimentează contul cu bani, se obține accesul la platforma de vizualizare a pieței și în acest moment pot fi făcute primele investiții.

În această situație, succesul sau eșecul depind doar de abilitatea celui care tranzacționează.

Cel puțin la început, alegerea unui broker merită luată în considerare.

Pentru această a doua variantă, sunt 2 posibilități:

• Cont asistat de broker, unde clientul are decizia finală a investiției dar beneficiază de consiliere specializată
• Cont administrat, situație în care brokerul gestionează portofoliul clientului, pe care îl informează și îi prezintă periodic bilanțul activității

Există o sumă minimă de la care clienții se pot gândi să joace pe bursă- minim 1.000 de lei.

Brokerii percep comisioane de tranzacție și comisioane de succes. În general, primul tip de comisioane nu depășesc 0,8%

Factori care influențează cursul acțiunilor

Principalii factori care acționează asupra cursului acțiunilor sunt:

• Dinamica sectorului economic din care face parte societatea
• Rezultatele financiare pe care le are societatea și furnizarea continuă și periodică a informațiilor privind activitatea firmei (orice contract important încheiat, orice pierdere importantă, orice litigiu în care societatea este implicată etc)
• Nivelul de implementare a standardelor de guvernanță corporativă și “imaginea” pe care compania o are în piață
• Politica de management, strategia de investiții a companiei, nivelul exporturilor, extinderea pe alte piețe
• O majorare de capital
• Cumpărari/vânzări masive de acțiuni de către un investitor

Principalii indicatori bursieri

Rata lichidității (turnover velocity): reflectă lichiditatea fiecărei companii cotate, adică cât de repede se recuperează investițiile în titlurile unei societăți. Se calculează astfel: valoare tranzacționată  a unei societăți X/ capitalizarea bursieră din ultima zi a lunii X.

Randamentul dividendului (dividend yield): se calculează ca raport între totalul dividendelor distribuite de companiii și capitalizarea bursieră

PER (Price/ Earnings Ratio): se calculează ca raport între prețul de piață al unei acțiuni și profitul net pe acțiune al unei companii (sau raport între capitalizarea bursieră și profitul firmei). Indică profitabilitatea investițiilor într-o acțiune

Tradiție bursieră în Europa și în România

Apariția primelor burse ”moderne” este înregistrată în urmă cu sute de ani în Europa:

• 1531: inaugurarea primei burse la Anvers
• 1554:  se înființează ”The Bourse” în Anglia, care devine ulterior “ The Royal Exchange”
• 1754: Decret Regal pentru funcționarea Bursei din Paris
• 1608: Bursa din Amsterdam
• 1761: Bursa din Viena

Bursa din New York  este înființată în 1792.

În România:

• germenii bursei apar în 1840, când Codul comercial prevede, după modelul țărilor occidentale, apariția ”mijlocitorilor”
• în 1860 apare “Bursa de valori, efecte și valută” , un târg liber, unde bancherii și negustorii tranzacționau monezi străine, aur și argint
• la 4 iunie 1881, Senatul adoptă proiectul de “lege asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri”
• apare prima Bursă locală la Iași (14 septembrie 1882), iar trei luni mai târziu, prin Înalt Decret Regal, se înființează Bursa din București, cu sediul în str Doamnei

Legea burselor de comerț din 1904 instituie funcționarea următoarelor burse:

București: Bursa de schimb și efecte, de cereale și mărfuri

Brăila, Galați, Constanța: burse de cereale, mărfuri și închiriere bastimente

Iași și Craiova: Bursă de cereale și mărfuri

În 1933, la Bursa din București erau cotate 56 societăți pe acțiuni și 77 categorii de rente și obligațiuni de stat

Sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial a adus naționalizarea economiei în 1948 și închiderea bursei, care avea să se redeschidă în 1995 după o absență de aproape 50 ani. Prima ședință de tranzacționare a avut loc la 20 noiembrie 1995- au fost tranzacționate acțiunile a 9 societăți comerciale de către 28 societăți de valori mobiliare.