Depozitele bancare ale persoanelor fizice neacoperite de Fondul de Garantare (FGDB) se ridicau la peste 36,8 miliarde de lei la sfârşitului anului 2018.
Astfel, cei 35.181 de deponenţi, care aveau depozite peste plafonul de acoperire al garanţiei, ţineau fiecare în bănci mai mult de un milion de lei (în echivalent), potrivit unui comunicat FGDB.
Numărul persoanelor care țin în bănci mai mult decât suma garantată de FGDB (100.000 euro în echivalent) a crescut cu 53% în ultimii trei ani.
Suma descoperită de garanție a crescut cu peste 27%.
Pe de altă parte, plasamentele nete în fondurile de investiții deschise (mutuale) au scăzut cu 3,5 miliarde de lei.
Cei peste 388.000 de investitori (persoane fizice în marea lor majoritate) aveau acumulate active nete de 19,4 miliarde de lei în cele 78 de fonduri mutuale românești.
Totodată, politicile guvernamentale mai vechi și mai noi au amplificat reticența celor ce ar putea investi, inclusiv la Bursa de valori București (BVB).
(Citiți și: Bursa: Investitorii activi şi-au închis un sfert din conturi, în ultimii 2 ani. Mecanismele subdezvoltării noastre și Bursele vecinilor)
Depozite în creștere
Valoarea depozitelor totale eligibile a crescut 8,5% în 2018, până la 290,6 miliarde lei, din care valoarea acoperită de garanţia FGDB s-a ridicat la 189,5 miliarde de lei, în creştere cu 9,7% faţă de 2017.
Depozitele eligibile ale persoanelor fizice au avansat mai rapid decât cele ale persoanelor juridice: cele ale populației însumau 176,6 miliarde lei (+10,7%), iar cele ale persoanelor juridice 114 miliarde lei (+5,3%) .
Valoarea totală a depozitelor acoperite ale populației a fost de 156,2 miliarde lei (+9,5%, față de 2017). Depozitele acoperite reprezintă peste 88% din valoarea totală a depozitelor persoanelor fizice.
Și depozitele acoperite ale persoanelor juridice au înregistrat o dinamică pozitivă la nivelul anului 2018, cu o variație anuală de +11%, până la 33,3 miliarde lei la 31 decembrie 2018.
Resurse de garantare
„Față de volumul depozitelor acoperite, resursele destinate garantării depozitelor se mențin la un nivel confortabil, semnificativ mai mare decât cerința impusă de standardele Uniunii Europene”, spune comunicatul FGDB.
Astfel, FGDB are resurse de garantare de 3% din valoarea totală a depozitelor acoperite, superior nivelului –ţintă de minimum 0,8%, care trebuie atins până în anul 2024 de toate schemele de garantare a depozitelor din statele UE.
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare garantează integral orice sumă mai mică sau egală cu 100.000 euro, în echivalent lei, din conturi eligibile ale unei bănci care are probleme de solvabilitate.
Cei care au depozite mai mari decât acest plafon beneficiază de aceeași acoperire.
Nu sunt eligibile, în anumite condiții, depozitele proprii ale băncilor , ale administrațiilor publice, ale firmelor de asigurare și ele organismelor de plasament colectiv
Un răspuns
1.Daca ar exista un PROIECT DE TARA cu obiectivul Reindustrializarii, obiectivele bancare, societatile de investitii noi, cele energetice, industriale si agricole majore planificate ar atrage cea mai mare parte din acesti bani in schimbul actiunilor, care ar putea fi apoi listate la Bursa!
Banii nostri nu produc dezvoltare si se devalorizeaza odata cu caderea leului – iar Bursa moare incet dar vizibil din lipsa de active economice si industruiale ale caror actiuni sa fie „jucate”.
2.Iata ca Puterea actuala mai realizeaza inca o STRATEGIE „Romania – 2040” desi cele 53 de strategii pe domenii economice si bugetare facute de specialistii romani ramin inutile in lipsa proiectului de tara care sa le UNIFICE, sa le faca OPERATIONALE si sa le traduca in realitate nationala…
La Guvern nu exista nici macar ideea necesitatii unui „proiect de tara”, iar la Presedentie ideea aceasta a murit la doi ani dupa promisiunea prezidentaiala de a-l face.
(Consilierii economici al Presedintelui nu trebuiau decit sa ma solicite sa prezint proiectul de tara in forma operationala pe care sa-l dezvolte si sa-si stampileze paterniatea.)
La crearea „Strategiei Romania – 40” vor participa
reprezentanti ai Presedentiei, achiesind astfel la o lucrare birocratica, la fel de SF prin rezultate ca si strategiile Guvernului Romania – 2020, ori a Academiei „Romania – 2040”.
Strategiile acestea teoreice deja se calca (una pe alta) pe picioare, prin identitatea si repetitivitatea unor idei si promisiuni teoretice sau generale.
3.Urmeaeza ca urmatoarele STRATEGII NATIONALE sa fie Romania – 2120, apoi 2140…, ca lucrari de ECONOMIE APLICATA care nu traiesc in timpul real al lipsei fortei de munca si nici in cel actual, in care am ajuns cea mai saraca tara din UE, laudindu-ne cu realizarile comerciale straine, adaugate la PIB !
4.Stagnarea datorata lipsei unui proiect de tara este deja cronica – incit posesorii banilor neavind unde sa-i investeasca duc grija pierderii lor datorita unor crize – nefiind de mirare ca buna parte din averea baneasca se transforma in valuta care se transfera in strainatate.
Iar Romania sufera din lipsa creditarii, pe care n-o poate incuraja decit investitiile economice si industriale majore, care nu pot exista in lipsa proiectului de tara, care sa articuleze investitorii romani cu cei din UE sau dînafara acesteia.
Clasa politica sufera si dupa integrare de aceeasi boala cronica: „cataracta lipsei de viziune economica de fiecare zi si legislatura”, lansind fumigiene „strategice” economice spre deceniile viitoare.
Acesta este „modelul tipologic mioritic” de a sari peste ideea reindustrializarii pe modelul Coreii de Sud pe care o citam ca model de emergenta industriala…