Bursa: Investitorii activi şi-au închis un sfert din conturi, în ultimii 2 ani. Mecanismele subdezvoltării noastre și Bursele vecinilor

Numărul conturilor active la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut cu peste 27% din toamna anului 2016 şi până la 30 iunie 2018, potrivit rapoartelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Cele mai recente date ale ASF arată că existau 16.391 de conturi active, la jumătatea anului trecut, dar de atunci „ordonanţa lăcomiei” şi-a făcut efectele şi la bursă şi a accentuat criza de dezvoltare a pieţei de capital româneşti.

De altfel, sub presiunea perspectivelor politice nefavorabile pentru bursă, numai în ultimul trimestru din 2016 au fost închise 608 conturi active la societățile de brokeraj (-2,7%), numărul conturilor ajungând la 21.985 la sfârşitul acelui an.

Chiar dacă apariţia OUG 114 / 2018 a fost surprinzătoare, investitorii nu au avut mari aşteptări de la câștigătorii previzibili ai alegerilor din toamna anului 2016.

Acum doi ani, oficialii BVB estimau că ar fi peste 60.000 de conturi, considerate active pentru că se făcuse măcar o tranzacţie în şase luni. 

Potrivit informaţiilor din piaţă, conturile cu tranzacţii realmente frecvente nu sunt mai multe de câteva mii.

Altfel,  Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI) înnumărase 53.981  de investitori la sfârșitul anului trecut, în scădere cu 18,8% faţă de 2016.

Copleșitoarea majoritate a investitorilor din grija FCI este încă  formată fie de investitori care nu mai sunt demult activi, sau foști „cuponari”.

Bursele vecinilor

Pentru comparație, conturile active de la Bursa din Varșovia sunt de circa 250.000, adică de peste 16 ori mai numeroase decât cele de la București.

PIB-ul Poloniei este de numai 2,5 ori mai mare decât al României, iar PIB-ul pe locuitor doar de 1,2 ori mai mare.

Diferenţele principale dintre bursa poloneză şi cea românească constau nu numai în statistici, ci şi în recunoașterea pe piața globală pe care cele două instituţii le-au câştigat, inclusiv pe baza statisticilor.

• Bursa de la Varşovia a fost promovată la categoria de la categoria de piaţă dezvoltată, de la cea de piaţă emergentă, în vreme ce BVB se luptă de mai mulți ani să devină emergentă, dar a rămas în categoria inferioară, de piaţă de frontieră.
• Capitalizarea bursieră (valoarea companiilor listate) este la Varșovia de peste opt ori mai mare decât cea a BVB: echivalentul a peste 285 de miliarde de euro, faţă de 33,5 miliarde de euro.
• La Varşovia se fac, zilnic tranzacţii de 80 de milioane de euro într-o jumătate de sesiune, în vreme ce la Bucureşti se poate ajunge la de 10 ori mai puţin într-o zi întreagă
• La Varşovia sunt listate 464 de companii dintre care 51 sunt străine, în vreme ce la Bucureşti sunt 85 de listate, dintre care 3 sunt străine: Erste Group Bank, DIGI Communications şi Purcari Wineries.

Țintele BVB

Directorul general al Bursei, Adrian Tănase, crede că „principala cauză a acestei situatii, deloc fericită, este lipsa de înțelegere a mecanismelor pietei de capital în rândul marii mase a populatiei”, potrivit unei declarații pentru cursdeguvernare.ro.

„Trebuie să ajungem să promovăm ideea de economisire în valori mobiliare către un public mult mai larg, nu numai în mediile financiare, pentru că acest gest de economisire la bursă este accesibil oricărei persoane, odată ce sunt înțelese niște principii simple, indiferent dacă respectiva persoană are background financiar sau nu”, spune Adrian Tănase.

Oficialul BVB amintește abia în treacăt utilitatea unor reglementări fiscale care să stimuleze economisirea în valori mobiliare. 

Adrian Tănase face aluzie la scheme (celebre în OCcident) de reducere a taxării veniturilor pentru sumele economisite pe termen lung, pentru pensie – de pildă.

Unul dintre obiectivele  BVB, enunțate anul trecut de directorul său general Adrian Tănase, este ca bursa de la București să ajungă la 100.000 de conturi active.

Trebuie spus că un investitor poate avea mai multe conturi, la mai multe fiorme de brokeraj.

O boală cronică și viroze noi

De-a lungul anilor, oficialii bursei, brokerii și analiștii de investiții au repetat cauzele care țin pe loc dezvoltarea pieței de capital:

• Dezinteresul cercurilor guvernamentale de a privatiza prin bursă companiile de stat și de a le lista. Bursa impune o transparență corporatistă incomodă pentru administratorii statului;
• Apetitul mai mare al cercurilor guvernamentale pentru privatizările netransparente cu așa ziși „investitori strategici”, cu care se poartă negocieri bilaterale;
• Emisiunile de titluri de stat pentru populație, care de asemeni ocolesc bursa.
• Descurajarea apetitului pentru economisire și investiție, prin toleranța pentru fenomene ruinătoare, precum schemele piramidale ale anilor ’90 sau pentru fraudele de tip FNI;

În context, chiar dacă OUG 114 ar putea fi mult mai mult decât o nouă viroză prin care se achită nota de plată a politicilor guvernamentale (deficitul bugetar real), nu va face decât să agraveze boala cronică a subdezvoltării bursei.

Ceea ce-i lipsește bursei românești este tocmai exemplul statului . Atunci când acesta a existat, bursa a excelat. Fie și numai sub presiunea instituțiilor internaționale, listările unor mari companii energetice de stat au adus mai aproape BVB de locul care îl merită în economie.

Acum, este din nou improbabilă listarea Hidroelectrica, decisivă ca statisticile să corespundă criteriilor de piațăp emergentă.

În plus, au mai apărut noi amenințări:

• „ordonanţa lăcomiei” este pe cale să afecteze dramatic comportamentul celor mai importanți investitori la bursă – fondurile de pensii din Pilonul 2 şi
• comportamentul viitorului Fond Suveran proiectat de guvern va include și cele mai importante pachete de acțiuni de la companiile de stat, dar Fondul va fi ferit de transparența Bursei.

Un cerc vicios

Dezvoltarea Bursei de Valori este obstrucționată de cercul vicios care pleacă de la lichiditatea mică, situație care nu poate fi depășită de numărul mic de investitori. Situația nu atrage noi companii la cotă și astfel, nici lichiditatea nu crește.

„Bursa are proiecte ce pot îmbunătăți lichiditatea și valoarea pieței de capital cum sunt proiectele de dezvoltare a pieței secundare (proiectul CCP – al contrapărții centrale locale) sau proiectele de atragere a antreprenorilor către piață (Made in Romania). Cred însă că marele proiect care ar trebui să fie nu numai al Bursei, ci al întregii industrii financiare, este dezvoltarea comunității de investitori. Odată ce avem o comunitate de investitori mare și diversă, vom avea în mod sigur mult mai multe companii interesate să se listeze”, crede Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București.