Vorbim deja de a doua generaţie de emigranți români în peninsulă, cu nivel tot mai ridicat de calificare profesională, a declarat ambasadorul Italiei, Alfredo Maria Durante Mangoni (foto), referindu-se la diaspora românească din țara pe care o rezprezintă la București. Românii ajunși în Italia nu mai sunt doar persoane care lucrează în construcţii sau sunt îngrijitori în familii localnicilor, ci şi oameni de afaceri, a explicat ambasadorul, într-un interviu acordat Agerpres.
Emigranții români au contribuție importantă la economia Italiei, a mai spus Alfredo Maria Durante Mangoni, fără a preciza exact cifrele în dialogul cu Agerpres.
Într-un alt interviu recent, Alfredo Maria Durante amintea de estimarea de acum doi ani a institutului italian de statistică, conform căreia aportul românilor la PIB-ul Italiei ar fi de aproximativ 2%.
Conform datelor oficiale, Italia, cea de-a 3-a economie a UE și a opta la nivel mondial a avut în 2022 un PIB nominal de 1.909 miliarde euro.
Românii sunt un exemplu de bune practici în ceea ce privește integrarea, își trimit copii la copii la școli și universități italiene, a mai explicat ambasadorul:
„Cred că sunt bine integraţi (românii – n.red.), din perspectiva economică şi din cea profesională, şi, de asemenea, fac eforturi să îşi crească standardul de viaţă şi îşi trimit copiii să studieze în şcoli şi universităţi italiene. Nivelul serviciilor este atrăgător. Mulţi se întorc în România, la finalul activităţii profesionale. Am observat îmbunătăţiri în privinţa procedurilor referitoare la asigurările sociale şi plata pensiilor. Am redus perioada de procesare a cererilor făcute de muncitorii români şi cred că, în mare, vorbim de o experienţă pozitivă.”
Acord politic pentru repatrierea fugarilor români, dar ambasadorul spune că există și „aspecte care depăşesc sfera Executivului”
În timpul reuniunii interguvernamentale de la Roma, desfășurate săptămâna trecută, premierii Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au semnat un acord politic pentru extrădarea persoanelor condamnate definitiv în România care au fugit în Italia.
Există numeroase astfel de cazuri de persoane cu resurse financiare care s-au stabilit în Italia și au obținut în instanță respingerea cererii de extrădare în România.
Ambasadorul a explicat pentru Agrepres că extrădarea ține și de aspecte ce depășesc sfera executivului și a politicului, fiind decisă în instanță, iar instanțele sunt independente:
„Cele două guverne sunt complet conştiente de situaţia fugarilor, dar nu doar fugari. Aş vrea să subliniez şi care este principala noastră preocupare aici, anume condiţiile de detenţie pentru cetăţenii italieni care sunt în închisori din România. Noua declaraţie comună pe tema consolidării Parteneriatului Strategic, care a fost adoptată de către cei doi premieri, include şi un angajament politic, pentru că vorbim de chestiuni judiciare şi trebuie să respectăm, evident, independenţa şi autonomia Justiţiei şi să permitem implementarea corectă a regulamentelor UE privind cooperarea în domeniul dreptului penal şi executarea pedepselor. Dar există un angajament politic privind posibilitatea ca persoane condamnate în ţara de origine să execute pedeapsa în ţara de origine. Asta înseamnă aducerea în România a persoanelor condamnate de instanţele române pentru infracţiuni economice, financiare, de exemplu, pentru corupţie. Pe de altă parte, este vorba să fie lăsaţi cetăţenii italieni, după o condamnare definitivă, să îşi execute pedeapsa în Italia. Cele două guverne nu pot trece dincolo de aceste aspecte, pentru că vorbim de aspecte care depăşesc sfera Executivului”.
****
