Video: Felix Pătrășcanu, Președinte și Fondator RePatriot: Dacă s-ar întoarce în țară măcar 10.000 de români antreprenori, PIB-ul ar crește cu 1,5%

10 martie, 2023

”Sunt oameni care lucrează în administrația țărilor de adopție, sunt oameni care au fost aleși în funcții (primari etc.) și care cunosc buna practică de acolo. Pe lângă investițiile în bani, cu care acești oameni pot veni de acolo, cred în aceste bune practici pe care ei le pot aduce.

Acum șapte ani, când am demarat proiectul RePatriot, ne-am gândit ce ar fi aducem 10.000 de oameni care să deschidă bussiness-uri în străinătate. Dacă 10.000 s-ar întoarce în România și ar deschide bussiness-uri, PIB-ul României ar crește cu 1,5%”, a declarat Felix Pătrășcanu la Conferința CDG ”(Re)deșteptarea României: Un plan de țară, acum!”.

Cele mai importante declarații:

Trebuie să vă spun că jumătate din forța de muncă a României este plecată afară. Și, ca o povestioară scurtă, am fost invitat de o firmă de cauciucuri să facem un drive test, undeva în Saariselkä. Nu știau unde-i localitatea, ea se află undeva la 200 de kilometri dincolo de Cercul Polar, în Finlanda. În ziua evenimentului am ieșit în fața hotelului și am fost surprins să aud o înjurătură neaoș românească. Suntem peste tot. Ceea ce nu-i rău, pe de o parte, dar nici foarte bine, pentru noi.
Suntem, din păcate, aproape șase milioane de cetățeni români care figurează acum cu domiciliul în străinătate. Majoritatea, emigranți la prima generație. Aici sunt două cifre: una, avansată de Ministerul Afacerilor Externe – de 5,7 milioane, și una a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, de opt milioane de români plecați în străinătate. Aceste cifre nu sunt concurente. Departamentul pretinde că în cea de-a doua se regăsește o componentă a unei realități mai largi. Noi, în Repatriot, credem că suntem 10 milioane de români în afara granițelor țării, dacă ținem cont și de a doua generație.
De obicei, noi ne asemănăm foarte bine cu Portugalia și alte câteva țări, în ceea ce privește structura migrației. În mod tradițional, cei cu educație ridicată au o pondere mai mare în diaspora, în comparație cu rata înregistrată în țară. Dacă în 2009, 12,5% din diaspora avea studii superioare, față de 12,3% în rândul celor din țară, în 2019 diferența era în favoarea românilor rămași în țară: 15% era ponderea celor cu studii superioare în diaspora și 17,5% din populația nemobilă (din țară) avea studii terțiare. Această informație a fost calculată de ReThink România, think tank care dorește, împreună cu toată societatea, un plan de țară până în 2050.
Diaspora a dovedit un spirit antreprenorial foarte important, pentru că au plecat în necunoscut, nu știau ce-i așteaptă. Au plecat înainte de 2001, când cred că am început să primim vize, ca să nu mai spun de 2007, când am intrat în comunitatea europeană și au urmat acele valuri ale exodului românesc.
Contribuția diasporei la PIB-ul României este de peste 65 de miliarde de euro, în ultimii 15 ani. Este o cifră fabuloasă, care se bate umăr la umăr cu toate investițiile străine în România. Cred că ăsta este nivelul. În 2020, an marcat de pandemie și când Europa a fost în lockdown, românii au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, reprezentând 3,1% din PIB-ul României, conform Eurostat. Banii trimiși în țară au fost mai mulți în 2022, de peste cinci miliarde de euro, în primele 10 luni ale anului.
Acestea toate sunt contribuții la PIB-ul României. Și trebuie să nu uităm încă un lucru – luna august este luna vacanțelor acestor oameni. În târgul în care sunt născut, Panciu, Vrancea, știu că în acea lună explodează în bussiness. Toată manufactura, retailer-ii de acolo vând în disperare și am ajuns să fiu blocat pe străzile orașului Panciu, dacă vă puteți imagina, într-o zi te târg, pentru că erau foarte mulți români reveniți acasă, în vacanță.
Ar fi foarte de știut cu cât contribuie acești români la totalul colectat din taxe și la plus valoarea țărilor de adopție. Lucru acesta este foarte greu de văzut, dar cred că nu imposibil, și căutăm căi pentru afla și datele acestea, pentru a ne da seama, măcar într-o măsură redusă, cât a pierdut România prin plecarea acestor oameni.
Ceea ce trebuie să înțelegem aici este că ei văd situația din România mai rea decât este ea în realitate. Foarte mulți dintre ei au rămas ancorați cu ideea că România este coruptă, că nu se poate întâmpla nimic. Venim de fiecare dată, la toate conferințele, și am făcut câteva zeci de conferințe în Europa, ba chiar în SUA, și le-am explicat că lucrurile s-au schimbat, se schimbă zi de zi, credem în schimbarea asta. Le spunem repetat că România trăiește cei mai buni ani ai ei, că România face parte din Uniunea Europeană, dintr-un bloc militar, NATO, și că avem foarte, foarte multe oportunități. La summit-urile pe care le facem anual aducem, la paritate, oameni de afaceri din România, oameni de afaceri români din diaspora, și încercăm să le arătăm care sunt realitățile din țară. E foarte greu, pentru că primul narativ al acestui proiect a fost „Haideți să aducem cât mai mulți români acasă” și a fost puțin probabil că vom reuși să facem lucrul ăsta și să le vorbim unor oameni despre revenire, în condițiile în care ei trăiesc acolo de 10, 15, 20 de ani, unii dintre ei și-au deschis afaceri superbe în străinătate, și să vedem că acești oameni și-au luat și copiii în țările unde s-au stabilit. Atunci, ne-am schimbat narativul și le-am zis: “haideți să ne uităm un pic și către România, cu oportunitățile pe care le are în momentul de față”.
Pe mine mă interesează foarte mult investiția materială, în bani, dar, totodată, mă interesează mult mai mult importul de mentalitate și de bune practici cu care acești oameni vin de acolo și care ar putea schimba mentalitatea din România. Eu cred că acesta este un câștig foarte mare.
Ei își doresc foarte tare să ajute cu experiența lor și să vină cu idei despre cum ar trebui făcute lucrurile în administrație. 54% din ei vor să vină cu acest ajutor, sfaturi și idei referitoare la administrație, în timp ce peste 47% sunt dispuși să vină cu soluții concrete. Sunt oameni care lucrează în administrația țărilor de adopție, sunt oameni care au fost aleși în funcții (primari etc.) și care cunosc buna practică de acolo. Pe lângă investițiile în bani, cu care acești oameni pot veni de acolo, cred în aceste bune practici pe care ei le pot aduce.
Acum șapte ani, când am demarat proiectul RePatriot, ne-am gândit ce ar fi aducem 10.000 de oameni care să deschidă bussiness-uri în străinătate. Dacă 10.000 s-ar întoarce în România și ar deschide bussiness-uri, PIB-ul României ar crește cu 1,5%. Gândiți-vă la servicii, la angajați, consum și așa mai departe. Ce-ar fi dacă ne-am gândi ca acest procent să crească la 10 – 15%? Aici ar fi marea schimbare și eu cred că un plan de țară fără acești oameni plecați ar fi imposibil de făcut. Știm că Direcția pentru Românii de Pretutindeni lucrează la un plan pentru românii de pretutindeni, și cred că nu ar trebui să mai discutăm niciodată, în aceste capitole de interes, despre stat vs. privat, pentru că lucrurile astea nu fac bine. Încercăm să găsim împreună soluții.