miercuri

21 februarie, 2024

4 februarie, 2024

Peste o treime din cetățenii europeni care trăiau în 2022 într-un alt stat membru decât cel în care s-au născut erau români sau polonezi.

Românii singuri au reprezentat aproape un sfert din acești cetățeni europeni mobili (24% din total), numărul lor fiind dublu față de cel al polonezilor și al italienilor emigrați – peste 3,1 milioane, comparativ cu câte aproximativ 1,5 milioane, conform celor mai recente date Eurostat.

Împreună, cele trei grupuri de migranți însumau o populație aflată între cea a Danemarcei (5,99 milioane de locuitori) și Bulgariei (6,447 milioane locuitori).


Spre deosebire de celelalte două state, numărul uriaș al propriilor cetățeni cu imigranți este imposibilă. Italia și-a acoperit plecările cu aproape 1,4 milioane de cetățeni europeni și circa 3,6 milioane de persoane din state terțe.

Polonia, deși figurează cu 34.000 de cetățeni europeni născuți în altă țară și aflați pe teritoriul său, plus 420.000 de cetățeni din afara UE, își aceperă de mulți ani parte din deficitul de forță de muncă prin angajații aduși din Ucraina. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, numărul real al ucrainenilor prezenți în polonia era estimat la un milion de persoane.

România este unul dintre statele UE cu cel mai mic procent de rezidenți născuți în alte țări, iar numărul imigranților din state non-UE s-a apropiat abia anul trecut de 200.000 de persoane, semnalizând o egalizare a numărului anual de români plecați peste graniță și cel al străinilor veniți în țara noastră.

Chiar dacă numărul intrărilor va depăși numărul ieșirilor, rămâne stocul de peste patru milioane de români care se aflau în 2022 în altă țară din UE, în Marea Britanie, în SUA ș.a.m.d.


În total, aproximativ 14 milioane de europeni trăiau într-un alt stat membru, cifra fiind echivalentul a 3% din populația rezidentă a Uniunii. Acestora li se adaugă 24 de milioane (5% din populația UE) de cetățeni ale unor țări non-UE, care trăiau în spațiul comunitar.

(Citește și: Video / Felix Pătrășcanu: RePatriot estimează că generația a doua de emigrați urcă spre 10 milioane numărul românilor din străinătate. Distribuția pe țări)

Țările preferate de cele trei grupuri naționale cu cei mai mulți cetățeni care trăiesc în Europa

Grupul cel mai semnificativ este, de departe cel al românilor, atât ca numărul, cât și ca pondere în populația rămasă acasă.

Aceasta, chiar dacă fluxurile s-au redus cu o aproximativ o treime, comparativ cu perioada imediat următoare intrării în UE – de la 302.796 de persoane în 2008, la 202.311 în 2022, conform INS.

După o ușoară scădere în timpul crizei Covid-19, numărul emigranților românia în Italia a urcat din nou la peste un milion, după cum arată datele Eurostat. Este o țară care și-a atenuat caracterul de destinație sezonieră și unde crește permenent numărul românilor care s-au stabilizat și chiar naturalizat.

Spania, țară unde locurile de muncă ocupate de preponderent de români sunt în sectorul agricol, nu mai este la fel de atractivă de mulți ani. Accentuarea problemelor din agricultură în ultimii ani a făcut ca prezența românilor să scadă treptat, până la 631.585 de persoane în 2022.

Germania atrage tinerele talente

A crescut însă numărul românilor, în special tineri profesioniști, care au ales două țări cu venituri mari, chiar dacă nu există prea multe afinități culturale și nici apropieri lingvistice cu acestea: Germania și Austria.

Germania adăpostește a doua cea mai mare comunitate de români – 794.920.

Este, totodată, țara UE preferată de celelalte două grupuri mari de cetățeni europeni migratori în căutarea unor perspective mai bune decât cele din țara unde s-au născut – polonezi și italieni – care înregistrează în Germania cele mai mari diaspore: 773.368 persoane, respectiv 581.469.

Germania a devenit un magnet al tinerilor calificați din Italia și Spania în timpul crizei financiare internaționale izbucnite în 2008, când procentul tinerilor șomeri în rândul absolvenților de studii terțiale a atins procente record. 30% din tinerii emigranți ai Italiei erau în urmă cu 10 ani stabiliți în Germania, iar 21% în Elveția, conform unui studiu privind acest fenomen.

Polonezii preferă nordul

Polonezii, fără legături lingvistice cu vreunul dintre statele occidentale, sunt mai numeroși în țările nordice și Irlanda (destinație preferată încă de la începuturile migrației post-comuniste).

După Germania, comunități largi de polonezi se întâlnesc în Țările de Jos – 176.074 persoane, Irlanda – 135.903 și Norvegia, care nu este stat UE, ci doar membru al Spațiului Economic European (SEE) – 112.718 persoane.

Cu 100.000 mai mulți italieni în Franța, decât români

În Franța, cei mai mulți cetățeni europeni de altă naționalitate sunt italienii – aproape 250.000, comparativ cu numai 140.803 români.

În afara Germaniei, cele mai mari grupuri de italieni sunt întâlnite în state de origine latină: Spania (aproape 300.000 de persoane), Franța (circa 250.000) și Belgia (153.447 persoane.)

Principalul motiv al stabilirii în străinătate – un loc de muncă mai bine plătit

Locul de muncă este principalul motiv al stabilirii europenilor în alt stat, precizează Eurostat, care menționează că acest lucru se observă și structura d evârstă a comunităților de străini din state UE:

Distribuția pe clase de vârstă arată că, în comparație cu nativii, populația străină are o proporție mai mare de adulți relativ tineri în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani. Acesta este cazul atât pentru bărbați, cât și pentru femei:

  • bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani reprezentau 29% din populația străină, în 2022, față de 18% în populația națională;
  • femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani reprezentau 27% din populația străină, comparativ cu 18% în populația națională.

În schimb, ponderea persoanelor care au peste 50 de ani a fost mai mică pentru cetățenii străini decât pentru cetățeni:

  • bărbații în vârstă de peste 50 de ani reprezentau 12% din populația străină, față de 20% pentru cetățeni;
  • femeile în vârstă de peste 50 de ani reprezentau 13% din populația străină, comparativ cu 24% din populația națională.

În cazul României, în anul 2022, aproape jumătate din cei plecați în străinătate, adică peste 100.000 din cei 202.311, au fost persoane între 20 și 39 de ani.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: