Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

România va rambursa 13 miliarde euro în următorii doi ani. Rezervele valutare, în pericol

de Mihai Pavelescu 29.10.2012

BNR şi Ministerul Finanţelor vor avea un vârf de plată al datoriei externe în următorii doi ani, de 13 miliarde euro, iar, fără o mai bună absorbţie a fondurilor UE sau reforme care să atragă investiţiile străine, rezervele valutare ar putea scădea rapid, a afirmat luni, la un seminar privind creditarea, Ionuţ Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, citat de MEDIAFAX.

“În 2013 – 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe. Dacă cumulăm şi dobânzile de plată, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României va trebui plătească în următorii doi ani circa 13 miliarde de euro datorie externă şi alte datorii în valută. Dacă nu reuşim să atragem noi finanţări din pieţele private externe şi nu absorbim mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internaţională a BNR ar putea scădea foarte rapid. Credibilitatea externă este crucială pentru a asigura accesul la pieţele externe private”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal, care ocupă şi poziţia de economist şef al Raiffeisen Bank România.

(Citește și: ”Datoria statului român: o radiografie”)

Cea mai mare parte din sumă revine BNR, care va avea de rambursat la FMI 7,6 miliarde de euro, fără dobânzi, aproape 4 miliarde de euro anul viitor şi 3,7 miliarde de euro în 2014. Tot plăţi către FMI va efectua şi Ministerul Finanţelor, cu un total de 2 miliarde de euro, câte un miliard în fiecare an.

De asemenea, Ministerul Finanţelor va rambursa anul viitor 1,8 miliarde euro, reprezentând bonduri în valută atrase de pe piaţa internă, iar în 2014 va avea scadenţe similare de circa un miliard de euro.

Dumitru a atras atenţia că în ultimul an (iulie 2011 – iulie 2012) investitorii străini şi-au redus deţinerile de titluri de stat cu 7 miliarde de lei , de la un vârf de aproape 12 miliarde de lei la circa 5 miliarde lei, ceea ce ar putea impact suplimentar în rezerva valutară, chiar dacă aceasta este considerată înaltă la această oră.

“Pentru a menţine activitatea economică cel puţin la nivelul actual avem nevoie să finanţăm deficitul de cont curent de circa 4% din PIB (peste 5 miliarde euro pe an) şi să refinanţăm datoria externă, datorie publică şi privată care pe termen scurt se ridică la 20 de miliarde euro. În cazul în care nu asigurăm această finanţare, diferenţa poate fi acoperită pe termen scurt prin utilizarea rezervelor internaţionale ale BNR sau va trebui să acceptăm o nouă ajustare a deficitului de cont curent, însoţită de depreciere de curs de schimb, compromiţând astfel şansele de revenire economică”, a spus Dumitru.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, s-a arătat mai puţin îngrijorat de perspectiva rambursărilor mari din următorii doi ani, arătând că la actualele randamente din pieţele internaţionale, apropiate de zero, vor exista destui investitori dispuşi să-şi plaseze lichidităţile în R|omânia.

Croitoru a lansat chiar opţiunea de a încheia un noui acord cu FMI în condiţii mult mai relaxate, de tipul “precautionary credit line”, care să ofere o credibilitate şi mai mare politicilor adoptate de guvernele naţionale.

Consilierul guvernatorului BNR nu a detaliat, astfel că nu a dat soluţii cum ar putea fi convinşi experţii FMI pentru o formulă mai relaxată de înţelegere în condiţiile în care România are mari întârzieri în realizarea criterilor convenite în actualul acord, pe care autorităţile române au decis să-l trateze ca pe unul de tip “precautionary”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult