Comisia Europeană (CE) a trimis România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune, în legislația lor națională, cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor, potrivit unui comunicat al CE emis joi.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a directivei a fost 26 iunie 2017, iar România este deja în situație de infringement în această speţă.
CE a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.
Ar fi pentru prima dată când România ar fi obligată să plătească sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiiilor de membră a Uniunii Europene.
Guvernul a aprobat cu mare întârziere, la începutul lunii iunie, un proiect de lege privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, dar proiectul nu a fost luat în discuție de un Parlament sufocat de ritmul alert al legilor așa numitei reforme a justiției.
(Citiți și: DOCUMENT / Guvernul a aprobat proiectul de lege privind spălarea banilor, care ar putea desființa acțiunile la purtător)
„Nu putem lăsa nici o țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară”, a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.
Obiectivele
A patra directivă privind combaterea spălării banilor consolidează normele anterioare prin:
- întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili;
- stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale;
- facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste;
- instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
- extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.
România se număra, în decembrie 2017, printre cele opt state membre care încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere a directivei din 2015, alături de Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia și Olanda. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.
Urmează odiseea aplicării a încă unei Directive în domeniu
Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a promovat încă o directivă, a cincea, privind combaterea spălării banilor, aşle cărei norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre va trebui să le transpună în legislațiile lor naționale până la 10 ianuarie 2020.
„Aceste noi norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite”, spune comunicatul CE.
Urmărește-ne pe Google News
