România a fost și în 2022 țara UE cu cele mai reduse alocări guvernamentale pentru domeniul Cercetare – Dezvoltare (R&D), raportat la populație – 17,6 euro pe locuitor, comparativ cu 262,7 euro, media UE. De peste 15 ori mai mică, la noi.
Finanțarea din 2022, an fără restricții bugetare, a fost cu doar 3,3 euro mai mare decât cea alocată în urmă cu un deceniu, în 2012, an de criză financiară internațională.
Ca procent din PIB, finanțarea s-a înjumătățit aproape, de la 0,21%, la 0,12%.
Cea mai mare sumă acordată Cercetării între 2012 și 2022 a fost de 24,10 euro, în 2016, în timpul Cabinetului tehnocrat Dacian Cioloș.
(Citește și: „Interviu Marian Jean Marinescu / Ar trebui să facem cum fac americanii: investesc mai întâi în cercetare și abia apoi merg spre ținta zero emisii din 2050„)
Sumele alocate cercetării reflectă prioritățile guvernelor
România are o resursă umană slab pregătită și tot mai redusă, o structură economică bazată pe forță de muncă slab calificată, și nici nu investește pentru schimbarea paradigmei. Dimpotrivă, persistă în ignorarea domeniilor cheie, care i-ar putea crește competitivitatea și îmbunătăți viitorul.
Indicatorul reflectă prioritatea acordată de guverne domeniului R&D, motor esențial pentru creștere economică.
„Statisticile privind alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare (GBARD) în Uniunea Europeană oferă date ce măsoară sprijinul guvernamental pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D) și, prin urmare, informează despre prioritățile pe care guvernele le acordă diferitelor activități de finanțare publică de cercetare și dezvoltare”, explică Eurostat.
GBARD acoperă nu numai cercetarea – dezvoltarea finanțată de guvern și realizată în instituții de stat, ci și finanțarea acordată pentru celelalte trei sectoare naționale – companii, învățământ superior și organizații private non-profit.
10 ani de stagnare a alocărilor, în timp ce statele din regiune și-au dublat fondurile
Toate statele au crescut puternic finanțarea, iar cele din regiune, cu un start defavorizant similar României, și-au dublat sumele direcționate spre acest domeniu.
- Bulgaria a plecat în 2012 de la 13,80 euro și a ajuns la dublu în 2022 – 27,30 euro pe cap de locuitor.
- Letonia – 16,10 euro în 2012, 49,60 euro în 2022.
- Ungaria – de la 34 de euro a urcat la 62.
- Polonia – de 36 euro, la 69,40 euro.
Dintre statele cu fonduri mai generoase încă de acum 10 ani:
- Cehia – 99 euro în 2012, 151,20 anul trecut.
- Slovenia – 92,4 euro în urmă cu un deceniu, 149,10 în 2022.
Pe primele locuri din Europa se află trei state care nu sunt membre UE – Elveția, Islanda și Norvegia, singurele cu alocări de peste 700 de euro pe locuitor. Primele două depășesc și plafonul de 800 de euro.
În UE, cea mai mare alocare aparține Luxemburgului, cu 661,6 euro, urmată de Danemarca (529,1 euro), Germania (517,6 euro) și Țările de Jos (440,7 euro).
Germania finanța R&D cu aproape 300 de euro/ locuitor, în 2012, Danemarca cu 457, 40 euro, Luxemburgul – 426,8, iar Țările de Jos – 279,50 euro.
****
Un răspuns
Pana cand ne vom lamenta fara nici un rost?
Cei care ne conduc nu sunt nici veniti de pe Marte, nici invadatori straini întrați cu tancurile peste noi. Ci noi insine ii punem/alegem acolo unde sunt ! Dacă ne-am face un examen de conștiința, am vedea că din pacate mulți dintre noi cautam căile „ocolite”, căile castigurilor nemeritate, căile propriilor privilegii, căile incompetentei, etc … Iar la alegeri nu facem altceva decat sa proiectam anumite dorințe ascunse prin intermediul celor care intuim deja ca sunt in armonie cu aceste incorecte dorinte. Desigur, nu toți au astfel de caractere însă sunt suficient de mulți (si de hotarati) încât să trimită la conducere acea clasă politică de care apoi ne plângem fără să vrem de fapt una normală. (Iar mulți din ce căutau Binele, când au constatat că sunt ireversibil în minoritate, și-au făcut bagajele.) Asa ca, de cate ori ne vom mira si ne vom indigna de faptele incompetento-coruptive, de fapt acuzam acea parte nu-prea-dreapta din însele inimile noastre. Să ne trăiască toți acei educatorii spirituali care de-a lungul timpului au indrumat poporul nu catre corectitudine, ci catre falsificarea sufleteasca deghizată în corectitudine. Putem să ne plangem inca o mie de ani de acum încolo caci pana nu ne schimbam in primul rând noi înșine, vom trimite la putere tot ceea ce este mai negativ dintre noi (desigur, cu cateva exceptii).