Companiile din Europa Centrală intenţionează să investească, în următorii doi ani, în activităţi de cercetare – dezvoltare sume anuale similare cu cele alocate activităţilor de acest gen în ultimii trei ani, iar 25% dintre acestea plănuiesc să aloce sume mai mari în acest scop, conform studiului Deloitte Central European Corporate R&D Report 2022, realizat în şapte ţări din regiune, inclusiv în România.
Pe termen mediu, companiile participante sunt mai optimiste: 40% estimează că în următorii trei-cinci ani vor investi mai mult în acest domeniu decât în anii anteriori.
Principalii factori care influențează decizia companiilor de a investi în cercetare-dezvoltare sunt:
- disponibilitatea personalului calificat și experimentat în domeniu (38%);
- volumul de stimulente financiare și fiscale pe care le au la dispoziție (26%);
- stabilitatea și transparența legislației în domeniu (20%).
Ce sectoare atrag cele mai multe investiții pentru cercetare-dezvoltare
Cele mai mari investiţii, de până la 10 milioane de euro, vizează dezvoltarea unor produse şi procese inovative (38%) şi proiectele de automatizare şi digitalizare (34%).
De asemenea, companiile plănuiesc investiţii importante, care pot ajunge la un milion de euro, pentru îndeplinirea standardelor ESG (Environmental, Social and Governance – politici de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă).
Astfel, 57% au în vedere dezvoltarea unor soluţii noi pentru călătorii şi transporturi.
Aici sunt luate în calcul investiții precum cele de tip eMobilitate (metode de eficientizare a transportului, personal sau de marfă, bazate pe tehnologie; de exemplu soluţii de încărcare pentru maşinile electrice, care conţin date despre infrastructura de alimentare, costul orar al energiei, monitorizarea consumului etc.), dar și investiții referitoare la utilizarea combustibililor bazaţi pe hidrogen, gaz natural lichefiat sau comprimat etc.
Totodată 59% dintre companiile participante la studiul Deloitte susțin vor să investească în mecanisme de economisire a energiei şi a apei.
Facilitățile fiscale, accesate în mică măsură
Studiul din acest an mai evidențiază faptul că, deși companiile sunt familiarizate cu stimulentele financiare și fiscale disponibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, acestea sunt accesate în mică măsură, în special din cauza criteriilor neclare de identificare a unei activități de cercetare-dezvoltare ca fiind eligibilă pentru finanțare sau pentru aplicarea facilităților fiscale.
Din acest considerent, mai mult de 30% dintre companiile participante nu aplică facilitățile fiscale disponibile pentru cercetare-dezvoltare.
Multe dintre companiile participante (65%) colaborează cu entități terțe, cum ar fi universități sau institute de cercetare, parteneriate care se dovedesc a fi benefice pentru toate părțile implicate – primele atrag cercetători experimentați în proiectele pe care le dezvoltă, iar instituțiile partenere au ocazia să se implice în activități practice interesante și să obțină finanțare suplimentară.
Cea mai mare parte a companiilor (70%) își protejează expertiza și drepturile de proprietate intelectuală folosind o politică de confidențialitate a companiei, 43% prin înregistrarea mărcii, iar 40% prin brevete.
Lipsa personalului calificat, principala preocupare
„Investiţiile în cercetare-dezvoltare aduc beneficii pe termen lung, de la stimularea sistemului de învăţământ, la creşterea productivităţii, a salariilor şi, implicit, îmbunătăţirea standardelor de viaţă”, a declarat Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România.
Potrivit acesteia, rezultatele studiului confirmă intenţia companiilor de a continua să investească în activităţi de cercetare-dezvoltare, fiind preocupate atât de identificarea şi de atragerea personalului calificat, cât şi de disponibilitatea stimulentelor fiscale şi financiare.
„Şi în România, companiile sunt tot mai interesate de activităţile de cercetare-dezvoltare, iar autorităţile iau măsuri pentru a simplifica legislaţia în domeniu, pentru a le asigura un acces mai facil la finanţare”, a adăugat Alexandra Smedoiu.
La studiul Deloitte Central European Corporate R&D Report, ajuns la a şaptea ediţie, au participat mai mult de 130 de companii din cele şapte ţări din regiune, respectiv Cehia, Croaţia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
România și-a înjumătățit în 10 ani alocările pentru cercetare-dezvoltare
Conform datelor Eurostat, în 2021, totalul alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost de 109.250 milioane euro, echivalentul a 0,8% din PIB-ul UE. Aceasta este o creștere de 6% față de 2020 și o creștere cu 35% față de 2011.
România este din nou pe ultimul loc din UE la acest capitol, cu cea mai mică alocare pentru activități de cercetare și dezvoltare.
În cazul României, din graficul de mai jos se remarcă faptul că alocările guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare aproape s-au înjumătățit în ultimul deceniu, între 2011 și 2021.
Mai mult, în primul an al pandemiei, 23 din cele 27 de state ale Uniunii și-au MAJORAT sumele alocate pentru sectorul R&D, excepțiile fiind marginale ( Portugalia de la 72,7 euro în 2019 la 71,4 euro în 2020, Malta de la 61,3 euro la 58,3 euro și Ungaria de la 40,6 euro la 38,8 euro).
În România, caz cu totul aparte, scăderea a fost de 7,3 euro/loc. sau o treime din banii anului anterior.
***
