România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a fost deja îngustat periculos de mult de măsurile recente de relaxare fiscală.

„Indicatorul de anticipații al indicelui CFA Romania, care are un orizont de un an, a atins maximul la finalul anului 2015, ceea ce este consistent cu ideea că vârful ciclului economic a fost atins în anul 2016”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, pentru cursdeguvernare.ro.

Mai mult, „pentru anul 2017 consensus-ul analiştilor CFA în ceea ce priveste rata de creştere a PIB real se situează între 3,5% şi 4%, rata de creştere a economiei României urmând, astfel să conveargă către valoarea potenţială de creştere economică”, a mai spus Adrian Codîrlaşu.

Economia internă a evoluat, „în ultimele trimestre, la un ritm peste potențial, conform estimărilor econometrice (v. graficul din stânga). Nu în ultimul rând, analiza dinamicii indicatorilor avansați (graficul din dreapta) exprimă premise de decelerare pentru economia României în trimestrele următoare, mai ales în absența unor șocuri economice pozitive, îndeosebi din plan intern, date fiind semnalele de maturitate pentru ciclul economic global post-criză. Cu alte cuvinte, vârful ciclului economic post-criză pare să fi fost depășit pe plan intern”, potrivit unei analize a lui Andrei Rădulescu, senior economistul Băncii Transilvania.

Unii economiști susțin, însă, că vârful nu a fost însă atins, însă politicile din ultimii doi ani au complicat situația în ce provește necesitatea abordării unor măsuri anti-ciclice.

„Ne aflăm încă pe panta de ascensiune a ciclului economic, dar într-adevăr nu știm cât de lungă va fi această ascensiune”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Dacă nu apar şocuri interne sau externe negative, economia românească va mai creşte şi pentru că „este sincronizată cu cea europeană. Nu putem avea noi recesiune, în vreme ce Europa creşte”, adaugă Radu Crăciun, preşedintele BCR Pensii.

Totuşi, „ceea ce este relevant pentru România este că politicile fiscale sunt pro-ciclice, în loc să fie prudențiale. Acum deficitele sunt mai mari, deși ar trebui să fie mai mici și nu știu cât se mai poate forța pragul de 3% al deficitului bugetar”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Creșterea economică pe 2016 este estimată între 4,8 și 4,9%, iar previziunile pentru 2017 variază mult în funcție de autor, de la 5,2% în programul Guvernului Grindeanu, susținut de o corecție pozitivă de ultim moment a Comisiei Naționale de Prognoză, până la 3,6%, după calculele economist Intelligence Unit. BNR vede creșterea economică pe 2017 între 4 și 5%.

Riscul politicilor pro-ciclice: Creșterile mari sunt urmate de căderi mari

Dinamica anuală a PIB va decelara în anii 2018 și 2019, iar creşterea economică încă va continua dacă nu vor avea loc accidente internaţionale sau locale, potrivit economiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro. Scenariul macroeconomic actual al Băncii Transilvania prevede ritmuri de 3,9% în 2018, respectiv 3,2% în 2019. Comisia Europeană vede un ritm de 3,7% în 2018.

„Provocarea anului 2017 este să nu sacrificăm 2018, 2019, 2020. (…) Anul acesta va arăta super din punct de vedere macroeconomic. Inflaţia va ajunge la 2%, nivel perfect pentru România, vom avea probabil, din nou, cea mai mare creştere economică din Europa, impozitele scad, consumul este şi el foarte puternic, şi atunci de ce ne-am îngrijora?! Noi am mai fost aici! Am mai avut în România creşteri record, când consumul trecea de tavan. Dar am văzut şi că economia românească are o volatilitate foarte mare. Am avut cifre record de creştere, dar şi cifre record de recesiune”, spune, la rândul său, Radu Crăciun, preşedintele BCR Pensii.

România a înregistrat creştere economică mare şi în 2008, anul în care perspectivele recesiunii deveneau clare, iar criza ce avea să urmeze îşi primea certificatul de naştere, deja din luna septembrie a aceluiaşi an, prin falimentul marii bănci de investiţii americane Lehman Brothers.

Creşterea PIB din 2008 s-a ridicat la un nivel impresionant de 8,5%, dar avea să fie urmată de o prăbuşire pe măsură de adâncă, de 7,1%. Minus 7,1%. Şi în 2008, ca şi anul trecut, au fost luate măsuri radicale de creştere a salariilor bugetare, care aveau să fie urmate de reduceri drastice şi de măsuri de austeritate dramatice.

„Pro-ciclicitatea este o trăsătură istorică a politicilor economice românești și, ca altădată, problema este epuizarea stimulentelor fiscale pentru momentul în care am putea avea nevoie de acestea. Politicile pro-ciclice stimulează peste potențial creșterea, riscând o amploare mai mare a unei eventuale recesiuni”, spune Ionuţ Dumitru.

„Suntem într-un proces imposibil de scădere a impozitelor. Deja suntem ţara cu cel mai mic buget din Uniunea Europeană, raportat la PIB. Ca ţară, nu putem să continuăm la nesfârşit scăderea veniturilor bugetare”, a explicat Radu Crăciun.

Măsurile anti-ciclice au devenit dificile în acest context. „Pentru România în prezent, măsurile anti-ciclice ar fi cele de reducere ale deficitului bugetar prin creşterea veniturilor, gradual, cu 30%. Astfel, s-ar putea livra finanţare de calitate pentru infrastrucutră, educaţie şi sănătate, elemente importante pentru mediul de afaceri”, spune Radu Crăciun.

„O rată de creştere a PIB real superioară celei potenţiale corespunde unei situaţii în care oferta internă este subdimensionată comparativ cu cererea internă, ceea ce conduce la presiuni inflaţioniste şi la deficite externe. Rata de creştere a PIB potenţial este o măsură relativ stabilă, care depinde de structura economiei şi de relaţiile acesteia cu exteriorul. Majorarea acesteia este realizată prin creşterea investiţiilor atât de capital cât şi în factorul uman”, potrivit lui Adrian Codîrlaşu.

Comisia Europeană tocmai a publicat o actulizare a scenariilor economice și a majorat prognozele privind cresterea PIB-ului potențial  al României: 3,78% pentru 2017 și 3,92% pentru 2018. Pentru 2016, aceeași instituție a văzut PIB-ul potențial la 3,62% – amintește Alexandru Combei, CFA, directorul de investiții al BRD Asset Management.

„În aceste condiții nu putem spune că economia internă este extrem de supra încălzită. Desigur, economia României este vulnerabilă la șocuri externe, acestea având capacitatea, în funcție de amplitudine, să  ducă la o decelerare economică puternică”, spune  Alexandru Combei. Analistul crede că, totuși, Romania ar fi acum  mai pregatită decât a fost în 2008, în cazul unui șoc major extern.

Contextul global

În circumstanţele marilor incertitudini politice globale, România poate fi prinsă pe picior greşit şi să nu-şi poată negocia locul în lume, ceea ce va avea efecte negative îndelungate.

„Transformările contextului geopolitic din care suntem parte sunt revoluţionare, istorice şi odată ce se vor consolida, vor defini lumea pentru următorii 50 – 100 de ani. (…) Nu putem să continuăm să luăm decizii proaste, dar să avem pretenţia de a fi fruntaşi.

„Avem politici fiscale care, în mod clar, ne pun în situaţia de a depăşi deficitul de 3% din PIB, avem politici discutabile legate de justiţie. Toate acestea ne identifică a fi elevul corigent al Uniunii. Şi cine stă să-i asculte pe corigenţi?”, conchide preşedintele BCR Pensii.