miercuri

27 martie, 2024

10 iulie, 2018

Banca Mondială a aprobat în ultima sa ședință de board (organizată la data de 26 iunie) un nou proiect cu România, care vizează consolidarea în mod eficace a cadrul instituțional și legal al României pentru gestionarea impactului fizic, social și fiscal al dezastrelor naturale și al schimbărilor climatice”.

Costul proiectului total al proiectului este de 493 milioane dolari, dintre care 28 de milioane reprezintă contribuția directă a României, restul de 465 milioane fiind asigurați de un credit oferit de bancă.


 

În esență, România cheltuie aproape jumătate de miliard de dolari să afle ce trebuie făcut ca să reducă riscurile producerii de dezastre naturale.

Răspunsurile nu pot fi complicate, de presupus că un minim de politici publice ar trebui implementate:

  • consolidarea clădirilor vechi care prezintă risc seismic în paralel cu urmărirea respectării normelor pentru construcții noi
  • regularizarea principalelor cursuri de ape în paralel cu supravegherea strictă a balastierelor și a activităților (multe ilegale) de punere în piață a nisipului și agregatelor colectate din râuri
  • stoparea defrișărilor ilegale și demararea de campanii de reîmpădurire
  • repunerea în funcțiune a marilor sisteme de irigații

Trecând peste faptul că un asemenea studiu poate fi realizat intern, dacă nu cumva chiar există deja câteva printr-un sertar, acest proiect are șanse foarte mari să Nu fie finalizat:

asta din cauză că experții Băncii Mondiale vor pune pe hârtie chestiuni care nu convin guvernanților.

Deja acest lucru s-a mai întâmplat:

Consultanță da, reformare ba: Cazul ”modernizării” ANAF

În ședința din 26 iunie trebuia aprobat și proiectul care viza ”consolidarea capacitățile instituționale din România de a implementa și finanța proiecte majore de infrastructură rutieră”, cu studiu de caz autostrada Brașov-Ploiești.

(Citiți și: ”Raport științific al incompetenței – România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi”)

Proiectul nu mai apare pe ordinea de zi a boardului WB după ce ministrul Lucian Șova a anunțat, cu 10 zile înainte de respectiva ședință, că a propus guvernului român să renunțe la colaborarea cu Banca Mondială și să ”rezolve” problema prin Parteneriat Public-Privat.

(Citiți și: ”Guvernul renunță la colaborarea cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic-Brașov”)

În categoria proectelor eșuate poate fi introdus inclusiv proiectul de reformă al ANAF, acolo unde chiar oficialii Băncii Mondiale au anunțat că există motive puternice pentru anularea proiectului.

După cum anunța Ionuț Mișa pe când era ministrul al Finanțelor, banii cheltuiți nu s-au văzut în reformarea ANAF: tot ce s-a cheltuit s-a cheltuit pe consultanță. Mai departe, partea română nu a avut niciun interes să se reformeze ceva. 

(Citiți și: ”Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme”)

Obiectivele oficiale proiectului

Banca Mondială vorbește de nevoia urgentă ”de a spori rezistența fizică, socială și financiară a țării” la schimbări climatice și la dezastre.

Acest lucru va fi realizat printr-o abordare combinată a:

  • Prioritizarea investițiilor urgente în reducerea riscurilor, pregătirea și răspunsul, în special în clădirile publice cu funcții critice înainte, în timpul și după dezastru
  • Accelerarea reformelor politicilor publice care vizează construcțiile și reziliența la schimbări climatice
  • Accesul predictibil la finanțare post-dezastru și consolidarea capacității Guvernului de a gestiona impactul fiscal al dezastrelor naturale

Premisele Băncii Mondiale

Consecințele producerii de dezastre naturale reprezintă un șoc financiar semnificativ pentru guvern și pot inversa ani de creștere economică și toate eforturile de reducere a sărăciei, avertizează Banca Mondială.

România este una dintre țările cele mai expuse riscului de cutremure din UE, cu sute de vieți pierdute și zeci de mii de clădiri afectate de cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare dintre ultimele cinci  secole, s-au produs, în medie, două cutremure cu magnitudinea 7+.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată: peste 75% din populație (sau 65% din populația urbană) și 45% procente din toate serviciile critice de transport, energie, apă, servicii de comunicații se află în zone cu pericol ridicat de cutremur.

Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70-80% din capitalul social (PIB) țării, se află în zone seismice.

Banca Mondială mai avertizează: Climatul României se preconizează că se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani.  Creșterile prognozate ale temperaturilor medii anuale (cu 2-5 grade Celsius în funcție de scenariul climatic global analizat) sunt de așteptat să conducă la valuri de căldură mai frecvente și persistente și la secetă larg răspândită.

România este deja și una dintre cele mai predispuse la inundații din Europa, cu peste 1 milion de hectare de teren expuse inundațiilor, aproape 1 milion de români care locuiesc în zone cu risc ridicat de inundații și peste 900 de comunități din țară situate în zone cu risc ridicat de inundații.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: