România rămâne pe penultimul loc în clasamentul vaccinărilor anti-Covid din UE, raportat la populație, cu un procent de 22,2% din locuitori cărora li s-a administrat cel puțin o doză, până la 27 mai, conform ourworldindate.org.
Bulgaria se situează în continuare pe ultimul loc, dar această țară este un caz special în Uniune, pentru că nu a accesat toate posibilitățile pe care le avea de a contracta, prin intermediul mecanismului comunitar, toate dozele de seruri la care avea dreptul.
Spre deosebire de Bulgaria, Ungaria a adoptat o politică de achiziționare diversă și a apelat la seruri chinezești și la vaccinul rusesc Sputnik V, deși acestea nu au fost autorizate și de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA). De aici și procentul foarte ridicat de populație vaccinată în Ungaria – 53%.
(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)
România a ales, precum majoritatea stateleor membre, să utilizeze doar vaccinuri aprobate de EMA. Volumul livrărilor depășește în acest moment cu mult cererea din România, unde grupurile favorabile vaccinării imediate aproape că au fost epuizate, înainte de a se ajunge la ținta de cinci milioane de persoane imunizate, la 1 iunie, cum și-a propus Guvernul.
Cu toate că guvernanții au condiționat inițial adoptarea unor noi măsuri de relaxare de rata de acoperire vaccinală țintită, premierul Florin Câțu a decis rămânerea în acest calendar al revenirii la normal, bazându-se pe incidența foarte scăzută a noilor cazuri de Covid-19.
(Citiți și: „Premierul Cîțu: valul 3 al pandemiei a dispărut – niciun motiv să nu continuăm relaxarea”)
Pentru a stimula oamenii să se imunizeze, în contextul întârzierilor graficului elaborat de autorități, Guvernul a lansat, joi, 11 spoturi de informare privind campania de vaccinare anti-Covid. Tema campaniei de promovare este „Împreună învingem pandemia”.
O vreme am fost în media listei europene: erorile strategice ale campaniei
România s-a în top 6 state UE ale vaccinării, până în martie, când a fost lansată platforma electronică de programare, pentru că autoritățile s-au bazat exclusiv pe listele de așteptare și au amânat aplicarea măsurilor pentru rural și urbanul mic:
asta într-o țară care figurează – și figura și atunci – la coada clasamentului în ce privește utilizarea platformelor online în relația cu autoritățile – fapt care ar fi presupus declanșarea concomitentă a campaniei de vaccinare pe plaforma online cu cea de vaccinare ”din ușă în ușă”, dat fiind că peste jumătate din populație nu folosește internetul.
Abia în aprilie, când dozele accesibile imediat au depășit numărul de persoane în așteptare pe liste, guvernanții au început să se concentreze pe rural, unde locuiește circa 46% din populația României și există două probleme, cunoscute încă de la demararea campaniei naționale de imunizare anti-Covid: rata mică de acceptanță, cu aproximativ 9 puncte procentuale sub cea din urban, și lipsa centrelor de vaccinare.
(Citiți și: Cifră de alarmă: Doar 250.000 de români mai sunt pe listele de așteptare la vaccinare, în timp ce guvernul a crescut capacitatea zilnică la 120.000. Dr. Gindrovel Dumitra: ”E nevoie de o remodelare a sistemului”)
Autoritățile nu au reușit să-i motiveze pe medicii de familie pentru a-i convinge pe locuitorii de la sate să se vaccineze și nici nu au ținut cont de posibilitățile restrânse de deplasare ale persoanelor în vârstă și ale celor cu venituri reduse.
În mai, când numărul vaccinărilor cu prima doză a coborât sub 23.000 de persoane/zi, au început sibgurele acțiuni ce pot ridica gradul de acoperire vaccinală din rural: implicarea administrației locale în campanie, caravane cu echipe mobile, vaccinarea din poartă în poartă.
În orașe, continuă maratoanele demarate luna trecută și trimiterea centrelor mobile în locuri atipice, pentru a crește accesibilitatea – gări, aeroporturi, muzee, stadioane și chiar în spațiile dintre blocuri.
