Români, față în față cu imigrația și azilul afganilor
sâmbătă

16 octombrie, 2021

România, imigrația și azilul afganilor

25 august, 2021

Centrul pentru refugiați Timișoara s-a mai confruntat cu probleme de cazare. Voluntari și ONG-uri locale au reușit să înlocuiască statul absent

România se pregătește pentru a face față unui număr de refugiați fără precedent, după ce talibanii au preluat controlul Afganistanului, iar oficiali Frontex (Agenția europeană de frontieră) au atras atenția că țara noastră s-ar putea afla pe noua rută de intrare a migranților în UE. Reinstalarea la putere a talibanilor va genera un flux de refugiați ale cărui proporții ar putea fi similare, se tem liderii UE, celui din 2015 – 2016, când s-a înregistrat ultima mare migrație spre Europa.

România înregistrează o creștere constantă a numărului de imigranți, începând din 2017, dar evoluția nu este îngrijorătoare, a declarat pentru cursdeguvernare.ro comisarul de poliție Ermina Mihai, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul general pentru Imigrări (IGI).

Cifrele arată însă că evoluțiile din ultimele luni au dus deja la depășirea capacității actuale a României de a le oferi oferi găzduire refugiaților, iar situația s-a deteriorat semnificativ, comparativ cu anul trecut.

Decizia SUA din 2020 a crescut brusc numărul migranților afgani în România: 


au fost depuse 6.138 de cereri de azil (mai multe decât în 2015, în timpul crizei refugiaților), iar aproape o jumătate din acestea au provenit de la migranți afgani.
În anii anteriori, cererile de azil au oscilat între 2.500 și 3.000, iar cele mai numeroase solicitări pentru o formă de protecție internațională au fost înregistrate de migranții sirieni și irakieni.

După ce fostul președinte Donald Trump a început să vorbească public despre retragerea trupelor americane din Afganistan, presiunea pe granițele României și ale Europei a început să crească.
Din octombrie 2020, numărul persoanelor intrate ilegal în s-a situat în fiecare lună în jurul a 1.000 de persoane, cu depășiri ale acestui prag în ultima perioadă.

Aproape toți migranții au pătruns în România dinspre Serbia, conform datelor Poliției de Frontieră.

2021: crește presiunea cererilor de azil ale afganilor

Anul acesta, până la 15 august, au fost înregistrate deja peste 5.900 de cereri de azil, dintre care aproape o jumătate (2.790) au fost depuse de cetățeni afgani.


Trendul deja indica, așadar, o dublare a cifrelor record de anul trecut și ar fi dus, în condițiile de creștere actuală a ritmului intrărilor, ca la finalul lui 2021 să se depășească pragul de 10.000 de solicitări de azil, record absolut pentru România.

Dintre cei intrați ilegal, doar o parte aplică pentru o formă de protecție internațională, peste 80% din ei încearcă, în mod repetat chiar, să ajungă în vestul continentului. România este considerată o țară de tranzit, iar asta face ca centrul pentru refugiați din Timișoara să fie cel mai solicitat, pentru că acolo speră imigranții să contacteze o călăuză cei va duce în Occident.
Refugiații au dreptul să aplice la orice centru regional doresc, iar asta face ca, în timp de spațiul de cazare din Timișoara este depășit, la Galați, de exemplu, să existe mai multe locuir libere.

Profilul imigranților afgani – tineri cu educație precară

IGI nu colectează anumite date despre imigranți, calificarea solicitantului de azil, de exemplu, care apar în dosarele fiecăruia, întrucât acestea sunt confidențiale.

Flavius Ilioni-Loga (foto), directorul executiv al Grupului de Inițiative Sociale LOGS, din Timișoara, cel mai important ONG din vestul țării care se ocupă de imigranți, a schițat pentru cursdeguvernare.ro profilul demografic al afganilor ajunși în România: bărbat tânăr, cu vârsta între 16 și 23 de ani, cu educație precară, în condițiile în care sistemul școlar din Afganistan abia „a fost pus pe picioare” în ultmii ani.

Nu se poate vorbi despre calificări, mai ales în cazul celor proveniți din zona paștună, agrară și foarte săracă, explică Flaviu Ilioni-Loga.

Acesta activează de nouă ani în domeniu și a constatat că, spre deosebire de refugiații sirieni și irakieni, foarte foarte puțini afgani cunosc engleza. „Cu ei, nici măcar nu se poate comunica mai profund, pentru a înțelege motivele plecării, situația concretă a fiecăruia”, explic directorul LOGS. Un val amsiv de refugiați afgani „va fi o mare provocare pentru întreaga Europă”, a adăugat Flavius Ilioni-Loga.

Ce va face România cu acești oameni? Le va oferi joburi la spălătorii, în construcții construcții, locuri de muncă necalificate și care nu le asigură un viitor pe termen lung? Soluția este ca autoritățile să gândească pași foarte practici cu mult înainte de a se lovi de problemă. Dacă nu planificăm și ne gândim că poate nu va trece nici acum pe la noi (ruta migranților – n.red.), vom avea o problemă foarte mare, a adăugat directorul asociației timișorene.

500.000 de afgani ar putea ajunge anul acesta la porțile Europei. Cererile de azil, mai greu de refuzat decât până acum

Duminică 15 august, talibanii au intrat în Kabul și au preluat puterea în Afganistan, ceea ce schimbă radical datele.

Conform ministrului german de interne, Horst Seehofer, preluarea puterii de către talibani în Afganistan ar putea determina între 300.000 şi 5 milioane de afgani să îşi părăsească ţara. Alte estimări arată că cel puțin 500.000 de persoane ar putea ar putea pleca din Afganistan în căutare de adăpost, până la sfârșitul acestui an. O parte dintre ei vor încerca să ajungă, cu orice preț, în UE.

În afara unei creșteri masive a numărului de imigranți, va exista o problemă și cu obligațiile statelor gazdă. Până pe 15 august, Afganistanul, sau măcar anumite zone de pe teritoriul său, pe lista țărilor de origine sigure, așa încât cetățenii săi puteau fi returnați.

Instalarea la putere a talibanilor și riscul represaliilor va schimba statutul acestei țări și va face ca repatrierea afganilor să nu mai fie așa usoară, conform legislației internaționale.

În ceea ce privește România, Inspectoratul General pentru Imigrări a soluționat anul trecut 2.480 de cereri de protecție internațională în etapă administrativă și, în 667 de cazuri, a fost acordată o formă de protecție: în 251 de cazuri le-a fost recunoscut statutul de refugiat, iar pentru 416 a fost acordată protecția subsidiară. 

(Citiți și: „Afganistan și problema UE: România intră pe viitoarea mare rută de migrație”)

Cum se pregătește România 

Eventualul asalt va fi o provocare logistică și financiară. trebuei asigurate spații de cazare, personalul pentru prelucrarea dosarelor, cadre suplimentare pentru cursurile de limba română etc.

În acest moment, în România există șase centre regionale de cazare a solicitanților de azil, în următoarele localități:

  • Timișoara
  • Șomcuta Mare – jud. Maramureș
  • Rădăuți – județul Suceava
  • Galați
  • Giurgiu
  • București.

Ele totalizează o capacitate de cazare de 1.100 de locuri, ce poate fi extinsă până la 1.362 de locuri. Autoritățile au în vedere crearea a încî 250 de locuri în fiecare dintre centre.

MAI a pus luna aceasta în dezbatere publică un proiect pentru majorarea sumelor acordate refugiaților care nu mai au loc în aceste spații:

  • pentru închirierea unei locuințe – la 808 lei/persoană/lună (de la 450 de lei/persoană/lună, în prezent)
  • pentru cheltuieli legate de întreținere – la 145 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară, respectiv 185 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă (față de 120 de lei, respectiv 155 de lei, în prezent).

Cheltuielile decontate de IGI pentru o persoană vor ajunge astfel la 953 lei în sezonul cald și de 993 de lei în cel rece.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Impactul bugetar, calculat pentru numărul estimat de 2.000 de potențiali beneficiari se ridică anul acesta la cel mult 6.429.600 de lei, iar pentru perioada 2022-2024, la 15,311 milioane de lei anual.

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr