Afganistan și problema UE: România intră pe viitoarea mare rută de migrație

Migranții afgani care încearcă să ajungă în Europa au schimbat ruta și intră prin România, scrie publicația spanionlă El Confidencial, care citează surse din Frontex (Agenția europeană de frontieră) și date oficiale. În primele șase luni ale anului 2021, au fost 8.758 de migranți, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Poliția de frontieră explică acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României prin relaxarea restricțiilor împotriva răspândirii Covid-19, dar și prin redesenarea traseelor de migrație: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.

În acest context, noile evoluții din Afganistan, unde talibanii au preluat puterea și reintroduc normele medievale de tipul Sharia, ar putea declanșa un val masiv de migrație, similar celui generat de Siria în anii 2015 – 2016. Spre deosebire de acel interval, România s-ar putea afla acum pe una din principalele rute de deplasare a celor care încearcă să scape de represaliile noului regim.

Conform ministrului german de interne, Horst Seehofer, preluarea puterii de către talibani în Afganistan ar putea determina între 300.000 şi cinci milioane de afgani să îşi părăsească ţara. Alte estimări arată că cel puțin 500.000 de persoane ar putea părăsi diferite provincii în căutare de adăpost, până la sfârșitul acestui an. O parte din aceștia vor încerca să ajungă, cu orice preț, în UE.

Secretarul general al CDU: Anul 2015 nu se va repeta

Peste un milion de refugiați au ajuns în Germania, în 2015, când Angela Merkel a deschis granițele țării pentru primirea acestora.

Secretarul general al CDU, Paul Ziemiak, a declarat că Germania nu poate rezolva situaţia din Afganistan prin repetarea politicii din 2015: „Pentru noi, este clar că 2015 nu trebuie să se repete. Nu vom putea să rezolvăm problema Afganistanului prin migraţia spre Germania”.

Pentru pregătirea răspundului la potențialul nou va de migranță, liderii europeni elaborează deja o serie de inițiative.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat luni că va avea o iniţiativă europeană ce vizează „anticiparea” şi „protejarea contra fluxurilor importante de migranţi” ce „alimentează traficul de orice natură”. „Prin urmare, împreună cu Germania şi alţi europeni, vom avea o iniţiativă pentru a construi imediat un răspuns coordonat şi unit”, a continuat liderul francez, făcând apel la „solidaritate în efort, armonizarea criteriilor de protejare şi stabilirea cooperării cu ţările de tranzit”.

Ministrul grec al migrației a averizat săptămâna trecută că UE nu va putea face față unei noi crize a migrației, similară celei declanșate în 2015.

Comisarul european pentru Economie: Europa are nevoie de coridoare umanitare pentru refugiaţii afgani

Europa trebuie să creeze coridoare umanitare pentru a primi refugiaţi care fug din Afganistan şi pentru a evita fluxuri masive de imigranţi ilegali, a declarat marţi comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni.

”Cred că inevitabil Europa va trebui să se doteze cu coridoare umanitare şi să organizeze centre de primire, inclusiv pentru a evita fluxuri de imigranţi ilegali necontrolate. Sau cel puţin ar trebui să facă acest lucru ţările dispuse”, a declarat Gentiloni pentru cotidianul italian Il Messaggero, citat de Agerpres.

Situaţia din Afganistan, unde islamiştii talibani au preluat puterea, va fi analizată marţi după-amiază de către miniştrii de externe din Uniunea Europeană, într-o videoconferinţă convocată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Comisia Europeană a anunţat că UE lucrează cu statele membre pentru a găsi soluţii rapide pentru mutarea angajaţilor locali afgani şi a familiilor lor într-un loc sigur.

Statele europene se pregătesc să respingă noile valuri de migranți

Turcia a anunțat construcția unui zid de-a lungul frontierei sale cu Iranul, pentru a face față unui potențial val de refugiați din Afganistan. Zidul va avea 295 kilometri lungime și va fi întărit cu sârmă ghimpată și șanțuri, anunță BBC.

“Vom intensifica lucrările și vom întări astfel mesajul că granițele noastre sunt de netrecut”, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar.

Potrivit acestuia, mare parte din zid a fost finalizată, iar aproape 150 de kilometri de șanțuri au fost deja săpați. Totodată, ministrul a adăugat că avanposturile de la frontieră au fost întărite și consolidate.

Alte două state europene, Letonia și Lituania, au anunțat recent măsuri de urgență la granițe. Deciziile vizează însă Belarus, care a ”sponsorizat” trecerea ilegală a migranților irakieni a frontierelor UE.

Letonia a declarat pe 10 august stare locală de urgență de-a lungul frontierei sale cu Belarusul, în timp ce parlamentarii lituanieni au aprobat, în aceeași zi, construirea unui gard la granița cu Belarus pentru a stopa afluxul de migranți ilegali.

Austria propune finanțarea unor tabere de refugiați în state vecine Afganistanului

Austria, care a insistat că îşi menţine planurile de a continua deportările de imigranţi ilegali în Afganistan chiar şi după ce talibanii au ocupat Kabulul, a sugerat luni, ca alternativă, crearea unor ”centre de deportare” în ţări vecine cu Afganistan.

Conservatorii cancelarului Sebastian Kurz au făcut din politica dură faţă de imigraţie un punct central al agendei lor şi au câştigat toate alegerile legislative începând de la criza migranţilor din 2015-2016, când Austria a preluat un număr de solicitanţi de azil echivalent cu peste un procent din populaţia sa.

El Confidencial: România, noua rută de pătrundere în Fortăreața Europa

Datele Comisiei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit unor ONG-uri și mărturiilor unor migranți colectate de El Confidencial, citată de Rador, cei care sunt arestați la intrarea ilegală în România, dinspre Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea.

El Confidencial notează că pe 29 iulie autoritățile române au destructurat o bandă internațională specializată în traficul de migranți de-a lungul rutei Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania. Această mafie avea legături în fiecare țară de pe traseu și era formată din cetățeni sirieni, irakieni, egipteni și români.

În schimbul a aproximativ 5.000 de euro per migrant, banda facilita trecerea clandestină din Bulgaria sau Serbia în România, unde îi ascundea în timp ce le pregătea trecerea în Ungaria, pentru a continua spre destinația finală: Germania.

Articolul din El Confidencial, preluat integral de Rador:

Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația, ultima oprire către țările de destinație din Europa de Vest. Acesta a fost, în cea mai mare parte a ultimului deceniu, traseul urmat de sute de mii de migranți fără acte și de refugiați sirieni şi irakieni, sau afgani și din alte țări asiatice, pentru a căuta în Europa un refugiu împotriva opresiunii, mizeriei și războiului.

Dar, de luni de zile, perspectiva retragerii trupelor SUA din Afganistan, precum și vigilența crescândă la frontierele extracomunitare ungare și croate, în „Fortăreața Europa”, au schimbat atât ruta, cât și țara de origine a celor mai mulți dintre cei care încearcă să ajungă pe continent.

Dacă înainte sirienii erai cei care fugeau de război, acum sunt afganii care fug de înaintarea rapidă a talibanilor, care se grăbesc să ocupe spațiul lăsat liber de soldații americani și de aliații lor. Deși scopul este același, ruta este acum diferită.

În loc să continue la vest de Serbia, în încercarea de a evita supravegherea sporită de la granițele Ungariei și Croației, majoritatea acestor migranți aleg acum să intre în România mai permisivă, o altă țară a Uniunii Europene din care încearcă apoi să treacă, ascunși în tiruri, granița cu Ungaria.

În prima jumătate a anului 2021, agenția europeană de frontieră (Frontex) a detectat aproape 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierelor externe ale UE de către afgani, o creștere de 41% față de anul precedent. Cererile de azil în UE depuse de către cetățenii afgani s-au înmulțit, de asemenea, pentru a treia lună consecutiv (cu 33% mai multe), conform ultimelor date furnizate de Agenția Europeană pentru Azil (EASO).

Majoritatea refugiaților afgani s-au mutat în țările vecine, cum ar fi Iranul sau Pakistanul, dar fluxul se extinde și în alte țări: Turcia construiește un zid de circa 64 de kilometri la frontiera sa iraniană, pentru a bloca ruta cea mai utilizată de migranți și de refugiați.

„Date fiind evenimentele recente din Afganistan, este foarte probabil ca presiunea migrațională la frontierele externe ale UE să crească. Este, de asemenea, posibil ca migranții afgani să încerce să găsească noi rute pentru a intra pe teritoriul Uniunii Europene”, susțin surse ale Frontex pentru El Confidencial. Totuşi, nu este de aşteptat să se ajungă la cifrele înregistrate în criza refugiaților sirieni din 2015.

Ruta românească

Potrivit poliției de frontieră române, numărul migranților ilegali identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării, în primele șase luni ale anului 2021, a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Într-un răspuns scris trimis către El Confidencial, instituţia atribuie această creștere relaxării din acest an a restricțiilor pandemice, dar oferă și un alt motiv pentru a explica acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.

Potrivit unor surse ale ONG-urilor și ale mărturiilor migranților, strânse de El Confidencial în ultimele luni, cei care sunt arestați la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea. Datele Comisiei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Doar Bulgaria, cu o creștere de 351%, a cunoscut o explozie mai mare de cereri de azil.

Aceste cifre contrastează cu cele din Croația, unde creșterea a fost de doar 13% și, mai ales, din Ungaria, unde cererile de azil au scăzut cu 85%.

Aproape în toate cazurile, acești migranți și refugiați nu aspiră să rămână în România sau în țările vecine. Prima lor opțiune este să-și continue călătoria spre vest și să încerce să se stabilească în țări ca Austria, Germania sau Franța, unde există comunități care îi susțin, iar ajutorul de stat acordat refugiaților este mult mai atractiv decât în România.

Confruntați cu aceste circumstanțe, mulți dintre cei care solicită azil evadează din centrele de primire de pe teritoriul românesc, pentru a se întoarce în regiunea frontierei de vest. În această zonă care se învecinează cu Serbia și cu Ungaria – în special în cel mai important oraș din zonă, Timișoara – migranții se regrupează în clădiri abandonate, pentru a-și continua călătoria clandestină.

Conform datelor poliției de frontieră, aproape toți migranții ilegali prinși în timp ce încercau să părăsească teritoriul României au căutat să facă acest lucru pentru a intra ilegal în Ungaria. Aproape toți erau persoane care solicitaseră deja azil în România. Metoda preferată pentru a intra ilegal în țara vecină este să se ascundă în remorcile tirurilor sau a altor mijloace de transport rutier, după cum au povestit pentru El Confidencial migranți care au încercat asta și mai mulți şoferi de tir locali. Refugiații urcă la bordul vehiculelor ca pasageri clandestini, în parcările din apropierea frontierei.

„Rup lacătul și intră noaptea în tir”, explică unul dintre şoferii de tir români. „Mulți șoferi fac greșeala de a nu se uita în remorcă înainte de a începe ziua de muncă”, adaugă el. De asemenea, indică faptul că el evită oprirea în parcările adiacente frontierei ungare, pentru a evita astfel de surprize. „Cei cărora li se întâmplă asta cel mai des sunt şoferii turci și bulgari, pentru că sunt obligați prin lege să se oprească și să se odihnească”.

Potrivit presei române, unul dintre aceste incidente a fost trăit în februarie de un șofer bulgar de tir, care s-a oprit să cumpere o cafea, dintr-un magazin din orașul Timișoara. La întoarcerea în tir, a auzit zgomote din remorcă. Șoferul a cerut ajutor vânzătoarei, care a chemat poliția, care la rândul său a găsit șapte persoane ascunse printre paleții transportaţi.

Pasagerii clandestini fugiseră dintr-un centru pentru solicitanții de azil din Baia Mare, la aproximativ 360 de kilometri de orașul de frontieră, și au bătut în remorcă pentru a cere să li se dea drumul, crezând că ajunseseră deja în Ungaria.

La 11 august, în alte două cazuri tipice, poliția română de frontieră a descoperit mai mulți migranți ilegali ascunși în două tiruri care se pregăteau să treacă granița cu Ungaria și aveau drept destinație finală Germania.

Unul dintre tiruri era condus de un cetățean turc și transporta migdale. Printre mărfuri se ascunseseră 15 cetățeni din Irak, Kuweit, Eritreea, Somalia, Turcia, Siria și Camerun. Clandestinii aveau între 5 și 39 de ani. Celălalt vehicul, condus de un bulgar, transporta profile metalice, printre care polițiștii au găsit 5 afgani, cu vârste cuprinse între 4 și 42 de ani, care solicitaseră azil în România.

Dar migranții nu își încearcă norocul doar strecurându-se în tiruri. În prima jumătate a acestui an, poliția de frontieră română a „identificat peste 300 de contrabandiști” care încercau să faciliteze treceri ilegale în schimbul unor sume de bani.

Una dintre cele mai importante operațiuni a fost efectuată pe 29 iulie, când forțele de securitate ale țării au destructurat o bandă internațională dedicată traficului de migranți de-a lungul rutei Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania.

Această mafie avea legături în fiecare țară de pe traseu și era formată din cetățeni sirieni, irakieni, egipteni și români. În schimbul a aproximativ 5.000 de euro per migrant, banda facilita trecerea clandestină din Bulgaria sau Serbia în România, unde îi ascundea în timp ce le pregătea trecerea în Ungaria, pentru a continua spre destinația finală: Germania.

Rețeaua funcționa cu metode foarte sofisticate, care includeau utilizarea de vehicule de înaintare, pentru a alerta tirurile în care ascundeau migranții, cu privire la situaţia de la punctele de trecere a frontierei.