La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

România după 25 de ani (II) / De la salariile socialiste, la puterea de cumpărare capitalistă. Impozitarea angajatului

de Marin Pana 4.12.2014

După 25 de ani de la Revoluția din 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri.

De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

Puterea de cumpărare reală, la 25 de ani după liberalizarea preţurilor

După 24 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică, cu ceva mai mult de un sfert (mai exact 26,7%, valoarea disponibilă pentru luna septembrie 2014).

La o creștere a prețurilor de 4.070 de ori față de luna de referință octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor, când salariul mediu a fost de 3.414 lei), venitul salarial mediu net actual de 1.698 lei ar fi echivalent cu 4.172 lei ”Ceaușescu”.

Însă, cu marea deosebire a unei abundențe de mărfuri care pot fi efectiv achiziționate cu acești bani.

Se observă că puterea de cumpărare a salariaților nu a revenit la nivelul din 1990 decât odată cu intrarea în Uniunea Europeană și cu afluxul de investiții străine generat cu acest prilej. Tentativa de creștere rapidă din 2008 s-a dovedit a fi nesustenabilă și revenirea spre pragul de 125% din valoarea de referință ( cea din luna octombrie 1990) s-a produs de-abia în septembrie 2014.

Cei care au câștigat în acea lună 1.340 lei, au avut exact aceeași putere de cumpărare cu cea dată de un salariu mediu din 1990.

De reținut, creșterea prețurilor s-a făcut diferențiat ( de 2.850 ori la alimente, de 4.539 de ori la produse nealimentare și de 7.592 de ori la servicii ). Ceea ce echivalează cu o modificare diferențiată a puterii de cumpărare, cam plus 80% la mâncare, 14% la nealimentare și, atenție, -32% la servicii.

Taxarea câștigurilor salariale din 1980 încoace

Rata efectivă de taxare a salariului s-a dublat din 1989 încoace (de la 13,4% la 27%) , potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică.

Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că raportul minim între salariul net și salariul brut a fost atins în anul 2002, când s-a situat la doar 71,2%. Reducerea cotelor de impozitare ( implicit scăderea taxării forței de muncă) a mai îmbunătățit acest raport spre 73%.

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor la începutul lui 2005 a ridicat brusc ponderea salariului net la 77%, după care neindexarea deducerilor individuale progresive și chiar trecerea la deductibilitatea regresivă pe finalul mandatului guvernului Tăriceanu au readus în prezent raportul dintre salariul net și salariul brut exact acolo unde era și cu cote progresive de impozitare, adică tot la 73%.

Interesant este că, în perioada socialistă, sub nivelul de 90% s-a ajuns, în premieră, de-abia în anul 1970, după care s-a produs o diminuare treptată, cu stabilizarea în jurul valorii de 86% din 1978 și până în 1989.

De luat aminte, sub conducerea Partidului Comunist, nu și-a pus nimeni problema impozitării progresive, cu cote diferențiate, mai mici pentru salarii mai mici și mai mari pentru salarii mai mari.

Ieșirile masive și anticipate la pensie, conjugate cu scăderea puternică a forței de muncă fiscalizate au determinat, imediat după 1989, o creștere rapidă a taxării muncii.

Nivelul de 75% raport net/brut a fost atins încă din 1997 iar anul 2002 a marcat valoarea minimă a acestui indicator, de 71,2%. De remarcat faptul că revenirea din 1998 – 1999, ceva mai consistentă chiar decât cea prilejuită de modificarea paradigmei de impozitare din progresivă în fixă, a trecut aproape neobservată.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, lipsa de indexare a deducerilor, urmată de ideea liberală (!?) a diminuării lor progresive după venit, a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că aproape tot beneficiul reducerilor a fost trimis către angajator.

Pe această cale, media de taxare a câștigurilor salariale brute a urcat de la 21,5% pentru perioada 1990 – 1999 la 27% în perioada 2010 – 2014.

În pofida necesității de a revigora cererea internă, ultimii doi ani au marcat confirmarea trendului de creștere a taxării, iar în 2014 se merge pe majorarea generală a nivelului brut în loc de introducerea unor deduceri țintite pe categoriile realmente defavorizate.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

ExxonMobil iese nu doar de la Marea Neagră, ci și din investițiile din Europa

Vladimir Ionescu

Compania ExxonMobil renunță nu doar la investiția din Marea Neagră, ci iese și din operațiunile sale upstream din Europa – potrivit unei analize Reuters citate… Mai mult

Stiri

Un nou director general, interimar, la CFR Marfă

Vladimir Ionescu

Traian Preoteasa, director general adjunct tehnic în CFR SA, a fost numit de CA director general interimar la CFR Marfă. De profesie inginer, are o… Mai mult

Stiri

Premieră în Israel: Președintele însărcinează Parlamentul să formeze Guvernul

Iulian Soare

Pentru prima oară în istoria Israelului, preşedintele a însărcinat joi Parlamentul să găsească un premier, după ce Benjamin Netanyahu şi Benny Gantz nu au reuşit… Mai mult

Europa

4.986 fermieri din Mureș, Harghita și Covasna primesc fonduri UE accesate de Ungaria

Vladimir Ionescu

Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de… Mai mult

Europa

Siegfried Mureșan a fost ales vicepreședinte PPE

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a fost ales joi vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) la Congresul Statutar al partidului care a avut loc… Mai mult

Stiri

Raportul 10 august / Serviciile secrete nu au semnalat riscuri privind securitatea națională; nedisocierea protestatarilor de cei violenți a impus intervenția în forță

Vladimir Ionescu

Informările trimise MAI de serviciile secrete nu indicau riscuri la adresa securității naționale, însă Jandarmeria a decis, pe baza unnor mesaje postate pe rețelele sociale,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă s-a semnat „bucătar-șef al delegației S&D” în e-mailul de susținere a OUG 13

Vladimir Ionescu

Șefa PSD, Viorica Dăncilă, a luat apărarea controversatei OUG 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă în 2017, printr-o scrisoare adresată… Mai mult