fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

România după 25 de ani (II) / De la salariile socialiste, la puterea de cumpărare capitalistă. Impozitarea angajatului

de Marin Pana 4.12.2014

După 25 de ani de la Revoluția din 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri.

De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

Puterea de cumpărare reală, la 25 de ani după liberalizarea preţurilor

După 24 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică, cu ceva mai mult de un sfert (mai exact 26,7%, valoarea disponibilă pentru luna septembrie 2014).

La o creștere a prețurilor de 4.070 de ori față de luna de referință octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor, când salariul mediu a fost de 3.414 lei), venitul salarial mediu net actual de 1.698 lei ar fi echivalent cu 4.172 lei ”Ceaușescu”.

Însă, cu marea deosebire a unei abundențe de mărfuri care pot fi efectiv achiziționate cu acești bani.

Se observă că puterea de cumpărare a salariaților nu a revenit la nivelul din 1990 decât odată cu intrarea în Uniunea Europeană și cu afluxul de investiții străine generat cu acest prilej. Tentativa de creștere rapidă din 2008 s-a dovedit a fi nesustenabilă și revenirea spre pragul de 125% din valoarea de referință ( cea din luna octombrie 1990) s-a produs de-abia în septembrie 2014.

Cei care au câștigat în acea lună 1.340 lei, au avut exact aceeași putere de cumpărare cu cea dată de un salariu mediu din 1990.

De reținut, creșterea prețurilor s-a făcut diferențiat ( de 2.850 ori la alimente, de 4.539 de ori la produse nealimentare și de 7.592 de ori la servicii ). Ceea ce echivalează cu o modificare diferențiată a puterii de cumpărare, cam plus 80% la mâncare, 14% la nealimentare și, atenție, -32% la servicii.

Taxarea câștigurilor salariale din 1980 încoace

Rata efectivă de taxare a salariului s-a dublat din 1989 încoace (de la 13,4% la 27%) , potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică.

Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că raportul minim între salariul net și salariul brut a fost atins în anul 2002, când s-a situat la doar 71,2%. Reducerea cotelor de impozitare ( implicit scăderea taxării forței de muncă) a mai îmbunătățit acest raport spre 73%.

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor la începutul lui 2005 a ridicat brusc ponderea salariului net la 77%, după care neindexarea deducerilor individuale progresive și chiar trecerea la deductibilitatea regresivă pe finalul mandatului guvernului Tăriceanu au readus în prezent raportul dintre salariul net și salariul brut exact acolo unde era și cu cote progresive de impozitare, adică tot la 73%.

Interesant este că, în perioada socialistă, sub nivelul de 90% s-a ajuns, în premieră, de-abia în anul 1970, după care s-a produs o diminuare treptată, cu stabilizarea în jurul valorii de 86% din 1978 și până în 1989.

De luat aminte, sub conducerea Partidului Comunist, nu și-a pus nimeni problema impozitării progresive, cu cote diferențiate, mai mici pentru salarii mai mici și mai mari pentru salarii mai mari.

Ieșirile masive și anticipate la pensie, conjugate cu scăderea puternică a forței de muncă fiscalizate au determinat, imediat după 1989, o creștere rapidă a taxării muncii.

Nivelul de 75% raport net/brut a fost atins încă din 1997 iar anul 2002 a marcat valoarea minimă a acestui indicator, de 71,2%. De remarcat faptul că revenirea din 1998 – 1999, ceva mai consistentă chiar decât cea prilejuită de modificarea paradigmei de impozitare din progresivă în fixă, a trecut aproape neobservată.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, lipsa de indexare a deducerilor, urmată de ideea liberală (!?) a diminuării lor progresive după venit, a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că aproape tot beneficiul reducerilor a fost trimis către angajator.

Pe această cale, media de taxare a câștigurilor salariale brute a urcat de la 21,5% pentru perioada 1990 – 1999 la 27% în perioada 2010 – 2014.

În pofida necesității de a revigora cererea internă, ultimii doi ani au marcat confirmarea trendului de creștere a taxării, iar în 2014 se merge pe majorarea generală a nivelului brut în loc de introducerea unor deduceri țintite pe categoriile realmente defavorizate.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult