fbpx

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

România din UE, investițiile chineze din domeniile strategice și Memorandumul din guvernul Cîțu

de Victor Bratu , 2.2.2021

Guvernul României a adoptat, săptămâna trecută, un memorandum în baza căruia, în viitor, s-ar putea bloca atribuirea contractelor de infrastructură publică companiilor ce provin din țări care nu au semnate acorduri bilaterale de investiții cu UE.

Dacă acest memorandum va fi transpus în lege, efectul ar fi acela de excludere a companiilor chineze de la contracte publice pentru proiecte de autostrăzi sau căi ferate.

Și ar constitui a doua decizie majoră a României – în total acord cu recomandările Comisiei Europene –  de a respinge implicarea companiilor chineze în domenii strategice, după legislația privind securitatea rețelelor 5G care deja a provocat reacția Beijingului.

Jumătate de dezmințire și două confirmări

Întrebat luni despre adoptarea unui asemenea memorandum în Guvern, prim-ministrul Florin Cîțu a declarat: “Nu. Dacă va fi așa ceva, trebuie să fie bineînțeles o ordonanță pe legea achizițiilor publice. Atunci veți vedea cu siguranță dacă se întâmplă acest lucru, dar când se va întâmpla veți avea informația”.

Vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor au confirmat însă existența memoranduului pentru postul Digi24.

“Este un memorandum și este ideea unei reglementări care există și în câteva alte state europene prin care la licitații, în procedura aceasta de achiziții, companiile extracomunitare ce nu respectă standarde europene să nu mai poată participa la licitații. Tocmai în această logică ne asigurăm că nu pornim un proces de licitație care după aceea durează niște ani numeroși, în loc să facem lucrări de infrastructură de care avem nevoie. A existat o consultare cu Comisia, a afirmat vicepremierul Barna.

Și vicepremierul Kelemen Hunor a confirmat aprobarea memorandumului, precizând că toată lumea din guvern a fost de acord. „Da, a fost un memorandum, așa cum se știe, da, cu toții am fost de acord”, a spus Kelemen, adăugând că documentul nu vizează explicit China, ci „companiile care vin din afara UE”.

Răspunsul premierului trebuie însă citit în cheie corectă: companiile nu pot fi excluse de la licitații în baza unui memorandum, ci doar în baza unei modificări a Legii achizițiilor publice, pe care o poate promova Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).

„E momentul să facem o alegere strategică. Alegerea strategică a României în ultimul an a fost destul de clară, dacă ne uităm la Cernavodă, dacă ne uităm la discuțiile despre 5G”, a spus marți ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, laEuropa FM. „În foarte multe state membre ale Uniunii Europene piața de achiziții publice este deschisă doar pentru firmele din Europa. Pentru că firmele din Europa au de respectat niște standarde. Grecia, Austria, de exemplu, nu permit firme din afara UE să intre pe piața lor cu excepția statelor cu care au un acord, mă refer la Japonia, Canada sau altele”, a precizat ministrul Transporturilor, la inițiativa căruia a fost discutat în guvern memorandumul.

Reglementările europene privind domeniile strategice la care se aliniază România 

În data de 24 iulie 2019, Comisia Europeană a dat publicității Orientările privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE, o piață estimată la valoarea de 2 trilioane de euro anual.

În respectivul document se precizează: ”Operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”.

(Citiți și: ”Siegfried Mureșan: Nu vreau ca banii UE să finanțeze achiziții strategice europene de către Rusia sau China”)

Comisia mai recomandă:
”În cazul în care cumpărătorii publici primesc o ofertă din partea unui operator economic din afara UE, aceștia trebuie să verifice dacă oferta intră sub incidența acordurilor internaționale privind achizițiile publice semnate de UE, cum ar fi AAP sau ALS, pentru a stabili dacă ofertantul are acces securizat la această achiziție.

Între statele care au acord cu UE nu se găsește China

În prezent, semnatare ale Acordului privind achizițiile publice (AAP) sunt:
UE (în numele statelor membre ale sale); Armenia; Australia; Canada; Taipeiul Chinez; Hong Kong; Islanda; Israel; Japonia; Liechtenstein; Muntenegru; Moldova; Norvegia; Noua Zeelandă; Coreea de Sud; Singapore; Elveția; Ucraina; Statele Unite ale Americii; și Țările de Jos, pentru Aruba.

În ceea ce privește Acordurile bilaterale de liber schimb (ALS), față de lista de mai sus se adaugă următoarele state: Vietnam, Mexic, Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Chile.

Comisia Europeană a semnat în decembrie 2020 un acord comercial cu China, dar acesta Nu este ratificat de Parlamentul European, iar procesul de ratificare va fi unul complicat din cază că marile grupuri politice din PE nu sunt mulțumite de calitatea documentului semnat.

Viitor nesigur pentru companiile chineze deja prezente în România

Companii din China sunt deja implicate în diferite proiecte, inclusiv de infrastructură, licitate în România, grație atenției deosebite cu care fostele guverne PSD au tratat relația cu China.

Majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-a lovit și în trecut de bariera standardelor europene şi a legislaţiei UE. Conştienţi de acest obstacol, chinezii au avansat în 2014 premierului de la acea dată, Victor Ponta, soluţia salvatoare: proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

(Citiți și: ”Analiză / Vizita în China: „Cartea chinezească” şi problemele ei”)

Efecte, peste timp:

  • China Communications Construction Company fusese chiar selectată de guvernul demis al Vioricăi Dăncilă să intre în parteneriat public-privat cu statul român pentru construcția autostrăzii Ploiești-Brașov.
  • China Railway Group, Sinohydro şi China Communications Construction Company participă la licitaţii pentru tronsoane din autostrada de centură a Bucureştiului și din Autostrada Piteşti- Sibiu.
  • La licitația pentru lotul 3 din A1 Sibiu – Pitești, 37,4 km între Tigveni și Cornetu, 5 firme sau asociații din China au depus oferte.

Prezența în România a acestor companii este nesigură din cauză că prevederile memorandumului s-ar aplica inclusiv licitațiilor în curs, potrivit recomandărilor Comisiei Europene.

Precedent creat de dezvoltarea rețelelor 5G

Începând cu anul 2020, România a început să trateze cu seriozitate problema securității rețelelor 5G și a demarat elaborarea unei legislații în domeniu care a provocat reacția Beijing. În noiembrie 2020, gigantul telecom Huawei s-a plâns conducerii Comisiei Europene că guvernul din România riscă să încalce legislația europeană 5G.

Într-o scrisoare trimisă Comisarului pentru Concurență Margrethe Vestager, obținută de Politico pe baza prevederilor privind accesul la informații, compania chineză afirmă că legislația de securitate a rețelelor 5G pe care o pregătesc România ”încalcă mai multe prevederi ale legislației europene în domeniu”, reclamând inclusiv memorandumul privind securitatea rețelelor 5G semnat cu Statele Unite.

(Citiți și: Premierul Orban respinge un parteneriat cu Huawei/China pentru rețelele românești 5G”)

În scrisoare, Huawei argumenta că România încearcă „să excludă furnizori pe baza unor criterii părtinitoare și ambigue, care vizează anumiți furnizori 5G din cauza originii geografice a acestora”.

Cum tratează investițiile chineze alte state membre UE

În interiorul UE, curentul majoritar este acela de a bloca accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor de comunicații 5G. Măsuri de acest tip au fost anunțate și de Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Belgia, Suedia, iar memorandumuri 5G cu SUA au încheiat și Estonia, Letonia, Cehia, Macedonia, Cipru.

Comisia Europeană a propus, în vara anului 2020, extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.

(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)

Măsura este menită să ferească firmele europene din sectoarele economice strategice mai ales de interesele de preluare ostilă ale cumpărătorilor chinezi, iar Franța și Germania au respins deja investiții chineze în baza recomandărilor UE.

Pe de o parte, dependența europeană de China crește, pe de altă parte cresc și îngrijorările că firmele chineze capătă acces prea mare la infrastructura strategică și tehnologică a UE.

UE a clasificat Chian drept „competitor economic” și „rival sistemic” în diferite sectoare, iar planul de relansare de 750 de miliarde de euro are în vedere și realizarea unor lini de aprovizionare diversificate și de încredere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.2.2021

2 comentarii

  1. Prostu' satului
    3.2.2021, 12:34 am

    Foarte bine, foarte corect. In sfarsit UE (cu Romania si ea pe-acolo, prin pluton) ia o decizie ferma. Toate bla-bla-urile globaliste sunt minunate, dar pana la urma e vorba de tine si de-ai tai, iar in urmatoaarea iteratie de vecinii tai, cu care cu bune si cu rele impartasesti doua milenii de istorie.
    Si, revenind la planul local, ma bucur ca povestea e promovata/sustinuta de USR-Plus, intens condamnati pentru, chipurile, sorosism, globalism ai alte isme.
    Sper sa nu se ajunga la un protection sim feroce si un nationalism inca si mai si, dar o distanta trebuie pastrata. We do business at arm’s length, cum se zice pe la mine, prin Vaslui.

  2. George T.
    3.2.2021, 8:51 pm

    1. … “ nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluș” e una, iar sa-i excluzi automat, inclusiv din procedurile in derulare , e alta
    2. Cea mai mare teapa din infrastructura românească rămâne totuși afacerea Bectel (și Bechtel e doar denumirea generică, nu cred ca sunt ei mai vinovați decât statul roman!)
    3. Autostrada Comarnic-Brașov s-a licitat și s-a atribuit de trei ori pana acum, unor companii/consorții de companii europene, cele mai mari din domeniu, și tot nu s-a făcut …
    4. La Cernavoda (reactoarele 3 și 4) am avut societar de proiect, in care acționari au fost cele mai mari companii de utilități din Europa, și totuși proiectul a eșuat repetat, încât am ajuns sa-i rugam pe chinezi sa vina sa-l facă ei (din nou statul roman, nu companiile europene e de blamat)
    Și lista ar putea continua …
    Am sa mai reamintesc doar ca China este totuși principalul partener comercial al UE, înaintea SUA, deci consider poziția guvernului roman in aceasta chestiune ușor hazardata (ca sa ma exprim elegant).

Lăsați un comentariu


Europa

Bernard Madoff, autorul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA, a murit în închisoare

Vladimir Ionescu

Bernard Madoff, condamnat în iunie 2009 la 150 de ani de închisoare pentru o fraudă de 64,8 miliarde de dolari, a murit miercuri într-o închisoare… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței investighează Electrica și CEZ pentru practici anticoncurențiale în liberalizarea pieței energiei

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenţei a efectuat, miercuri, inspecţii inopinate la sediile companiilor Electrica şi CEZ, suspectând practici anticoncurenţiale în contextul liberalizării pieţei, au declarat, miercuri, pentru Agerpres,… Mai mult

Stiri

24 milioane euro, finanțare BEI pentru consolidarea cercetării la UMF Carol Davila

Vladimir Ionescu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat o finanțare în valoare de 24 milioane euro Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, din Bucureşti, pentru… Mai mult

Stiri

Dan Barna cere schimbarea premierului: ”Florin Cîțu nu mai are susținerea USR-Plus”

Razvan Diaconu

Vicepremierul Dan Barna, președinte USR, a anunțat miercuri că premierul Florin Cîțu nu se mai bucură de susținerea USR-Plus și a cerut o reuniune de… Mai mult

Stiri

Modul în care a fost demis Vlad Voiculescu zguduie din temelii coaliția de guvernare

Victor Bratu

Demiterea ministrului Sănătății a tulburat apele din Coaliție din cauza modului în care premierul a acționat: fără a-i informa pe liderii partidelor din arcul guvernamental… Mai mult

Stiri

Pașii care au dus la demiterea rapidă a lui Vlad Voiculescu

Mariana Bechir

Demiterea de la Sănătate vine după un șir tot mai accelerat de conflicte și polemici între premier și ministrul Vlad Voiculescu. Vlad Voiculescu, perceput ca… Mai mult

Stiri

Dragoș Petrescu preia președinția RBL

Vladimir Ionescu

Începând cu luna aprilie 2021, Romanian Business Leaders (RBL) are un nou Consiliu Director, format din 13 antreprenori și executivi români: Dragoș Petrescu (Președinte, City… Mai mult