România din UE, investițiile chineze din domeniile strategice și Memorandumul din guvernul Cîțu

Guvernul României a adoptat, săptămâna trecută, un memorandum în baza căruia, în viitor, s-ar putea bloca atribuirea contractelor de infrastructură publică companiilor ce provin din țări care nu au semnate acorduri bilaterale de investiții cu UE.

Dacă acest memorandum va fi transpus în lege, efectul ar fi acela de excludere a companiilor chineze de la contracte publice pentru proiecte de autostrăzi sau căi ferate.

Și ar constitui a doua decizie majoră a României – în total acord cu recomandările Comisiei Europene –  de a respinge implicarea companiilor chineze în domenii strategice, după legislația privind securitatea rețelelor 5G care deja a provocat reacția Beijingului.

Jumătate de dezmințire și două confirmări

Întrebat luni despre adoptarea unui asemenea memorandum în Guvern, prim-ministrul Florin Cîțu a declarat: “Nu. Dacă va fi așa ceva, trebuie să fie bineînțeles o ordonanță pe legea achizițiilor publice. Atunci veți vedea cu siguranță dacă se întâmplă acest lucru, dar când se va întâmpla veți avea informația”.

Vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor au confirmat însă existența memoranduului pentru postul Digi24.

“Este un memorandum și este ideea unei reglementări care există și în câteva alte state europene prin care la licitații, în procedura aceasta de achiziții, companiile extracomunitare ce nu respectă standarde europene să nu mai poată participa la licitații. Tocmai în această logică ne asigurăm că nu pornim un proces de licitație care după aceea durează niște ani numeroși, în loc să facem lucrări de infrastructură de care avem nevoie. A existat o consultare cu Comisia”, a afirmat vicepremierul Barna.

Și vicepremierul Kelemen Hunor a confirmat aprobarea memorandumului, precizând că toată lumea din guvern a fost de acord. „Da, a fost un memorandum, așa cum se știe, da, cu toții am fost de acord”, a spus Kelemen, adăugând că documentul nu vizează explicit China, ci „companiile care vin din afara UE”.

Răspunsul premierului trebuie însă citit în cheie corectă: companiile nu pot fi excluse de la licitații în baza unui memorandum, ci doar în baza unei modificări a Legii achizițiilor publice, pe care o poate promova Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).

„E momentul să facem o alegere strategică. Alegerea strategică a României în ultimul an a fost destul de clară, dacă ne uităm la Cernavodă, dacă ne uităm la discuțiile despre 5G”, a spus marți ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, laEuropa FM. „În foarte multe state membre ale Uniunii Europene piața de achiziții publice este deschisă doar pentru firmele din Europa. Pentru că firmele din Europa au de respectat niște standarde. Grecia, Austria, de exemplu, nu permit firme din afara UE să intre pe piața lor cu excepția statelor cu care au un acord, mă refer la Japonia, Canada sau altele”, a precizat ministrul Transporturilor, la inițiativa căruia a fost discutat în guvern memorandumul.

Reglementările europene privind domeniile strategice la care se aliniază România 

În data de 24 iulie 2019, Comisia Europeană a dat publicității Orientările privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE, o piață estimată la valoarea de 2 trilioane de euro anual.

În respectivul document se precizează: ”Operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”.

(Citiți și: ”Siegfried Mureșan: Nu vreau ca banii UE să finanțeze achiziții strategice europene de către Rusia sau China”)

Comisia mai recomandă:
”În cazul în care cumpărătorii publici primesc o ofertă din partea unui operator economic din afara UE, aceștia trebuie să verifice dacă oferta intră sub incidența acordurilor internaționale privind achizițiile publice semnate de UE, cum ar fi AAP sau ALS, pentru a stabili dacă ofertantul are acces securizat la această achiziție.”

Între statele care au acord cu UE nu se găsește China

În prezent, semnatare ale Acordului privind achizițiile publice (AAP) sunt:
UE (în numele statelor membre ale sale); Armenia; Australia; Canada; Taipeiul Chinez; Hong Kong; Islanda; Israel; Japonia; Liechtenstein; Muntenegru; Moldova; Norvegia; Noua Zeelandă; Coreea de Sud; Singapore; Elveția; Ucraina; Statele Unite ale Americii; și Țările de Jos, pentru Aruba.

În ceea ce privește Acordurile bilaterale de liber schimb (ALS), față de lista de mai sus se adaugă următoarele state: Vietnam, Mexic, Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Chile.

Comisia Europeană a semnat în decembrie 2020 un acord comercial cu China, dar acesta Nu este ratificat de Parlamentul European, iar procesul de ratificare va fi unul complicat din cază că marile grupuri politice din PE nu sunt mulțumite de calitatea documentului semnat.

Viitor nesigur pentru companiile chineze deja prezente în România

Companii din China sunt deja implicate în diferite proiecte, inclusiv de infrastructură, licitate în România, grație atenției deosebite cu care fostele guverne PSD au tratat relația cu China.

Majoritatea investiţiilor chineze din Europa Centrală şi de Est s-a lovit și în trecut de bariera standardelor europene şi a legislaţiei UE. Conştienţi de acest obstacol, chinezii au avansat în 2014 premierului de la acea dată, Victor Ponta, soluţia salvatoare: proiecte finanţate de la buget şi prin înţelegeri interguvernamentale.

(Citiți și: ”Analiză / Vizita în China: „Cartea chinezească” şi problemele ei”)

Efecte, peste timp:

• China Communications Construction Company fusese chiar selectată de guvernul demis al Vioricăi Dăncilă să intre în parteneriat public-privat cu statul român pentru construcția autostrăzii Ploiești-Brașov.
• China Railway Group, Sinohydro şi China Communications Construction Company participă la licitaţii pentru tronsoane din autostrada de centură a Bucureştiului și din Autostrada Piteşti- Sibiu.
• La licitația pentru lotul 3 din A1 Sibiu – Pitești, 37,4 km între Tigveni și Cornetu, 5 firme sau asociații din China au depus oferte.

Prezența în România a acestor companii este nesigură din cauză că prevederile memorandumului s-ar aplica inclusiv licitațiilor în curs, potrivit recomandărilor Comisiei Europene.

Precedent creat de dezvoltarea rețelelor 5G

Începând cu anul 2020, România a început să trateze cu seriozitate problema securității rețelelor 5G și a demarat elaborarea unei legislații în domeniu care a provocat reacția Beijing. În noiembrie 2020, gigantul telecom Huawei s-a plâns conducerii Comisiei Europene că guvernul din România riscă să încalce legislația europeană 5G.

Într-o scrisoare trimisă Comisarului pentru Concurență Margrethe Vestager, obținută de Politico pe baza prevederilor privind accesul la informații, compania chineză afirmă că legislația de securitate a rețelelor 5G pe care o pregătesc România ”încalcă mai multe prevederi ale legislației europene în domeniu”, reclamând inclusiv memorandumul privind securitatea rețelelor 5G semnat cu Statele Unite.

(Citiți și: Premierul Orban respinge un parteneriat cu Huawei/China pentru rețelele românești 5G”)

În scrisoare, Huawei argumenta că România încearcă „să excludă furnizori pe baza unor criterii părtinitoare și ambigue, care vizează anumiți furnizori 5G din cauza originii geografice a acestora”.

Cum tratează investițiile chineze alte state membre UE

În interiorul UE, curentul majoritar este acela de a bloca accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor de comunicații 5G. Măsuri de acest tip au fost anunțate și de Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Belgia, Suedia, iar memorandumuri 5G cu SUA au încheiat și Estonia, Letonia, Cehia, Macedonia, Cipru.

Comisia Europeană a propus, în vara anului 2020, extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.

(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)

Măsura este menită să ferească firmele europene din sectoarele economice strategice mai ales de interesele de preluare ostilă ale cumpărătorilor chinezi, iar Franța și Germania au respins deja investiții chineze în baza recomandărilor UE.

Pe de o parte, dependența europeană de China crește, pe de altă parte cresc și îngrijorările că firmele chineze capătă acces prea mare la infrastructura strategică și tehnologică a UE.

UE a clasificat Chian drept „competitor economic” și „rival sistemic” în diferite sectoare, iar planul de relansare de 750 de miliarde de euro are în vedere și realizarea unor lini de aprovizionare diversificate și de încredere.