Zeci de companii, primării, echipe sportive, personalităţi publice, organizații şi multă lume simplă s-au alăturat protestului „România vrea autostrăzi”. Sigur, țara nu a paralizat vreme de 15 minute, dar diversitatea neașteptată a protestelor arată că lipsa infrastructurii rutiere nu mai este un lucru pe care românii să-l accepte ca un dat.
Realitatea arată că Guvernele aflate în fruntea României fie au mimat dorința de a construi, fie au încercat să impingă în față proiecte de infrastructură rutieră pe alte considerente decât cele economice și de dezvoltare.
Mai nou, autostrăzile sunt promovate de guvern ca proiecte de realizat în Parteneriat Public-Privat, deși Comisia Europeană trage de România ca să-și cheltuiască banii gratuiți de autostrăzi.
(Citiți și: Raport științific al incompetenței – România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi)
Vineri, la ora 15,00, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene la București s-a luat ”pauză de cafea pentru autostrăzi”, iar pe Facebook a fost postat un scurt mesaj – cu titlul sugestiv #șîEU vrea autostrăzi în România!:
În perioada 2014-2020, 6.3 miliarde de euro au fost puse la dispoziția României pentru proiecte de infrastructură. Cu toate acestea, proiectele care se derulează sunt din perioada financiară 2007-2013, care nu au fost finalizate la timp.
CV-ul infrastructurii din România:
-
90% din drumurile naționale au o singură bandă pe sens
-
în 2016 RO a înregistrat 97 de decese per un milion de locuitori în accidente rutiere.
-
37% dintre victime sunt pietoni, comparativ cu media europeană de 21%
Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu, fondatoarele Asociaţiei ”Dăruieşte Viaţă”, care construieşte un spital la Bucureşti, au venit în faţa Ministerului de Finanţe. Protestul lor a fost generat de dezinteresul cu care ANAF privește Registrul pentru ONG.
Eugen Teodorovici și C. P. Tăriceanu ”trec de partea poporului”, după ce au fost la putere amândoi în ultimii 7 ani
Ministrul Eugen Teodorovici a ieșit în fața ministerului și a stat de vorbă cu protestatarii din fața instituției- o acțiune în concordanță cu mesajul transmis în cursul zileim prin care anunța că și el este nemulțumit de ritmul în care se construiesc autostrăzi în România și că se alătură protestului.
Nemulțumiri similare au fost exprimate și de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, el însuși aflat la putere din 2012, prin alianța USL cu PSD.
Liviu Dragnea însă a exprimat opinii contrare. Aflat în Dîmbovița, la alegerile din filială, liderul PSD a spus: ”Niște șmecheri urlă că au făcut un metru de autostradă, când astăzi încep lucrările la Autostrada Moldova. Ei fac circ, noi facem autostrăzi. Ei țipă, noi dezvoltăm România. Acel om de afaceri care am înțeles că a cheltuit 100.000 euro pentru acest circ. Dacă tot avea banii ăștia, putea să îi doneze”.
Teoria a fost susținută și de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. El a spus: ”Autostrada Moldova tocmai a început, nu avem timp să stăm. Vom fi prezenți, avem constructori prezenți care vor face autostrăzi”.
(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: Sumarul numărului 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
PSD a anunțat, pe Facebook, că vineri încep lucrările la Autostrada Moldovei, iar ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, va fi prezent la inaugurarea lucrărilor. În realitate, lucrările la centura Bacău au început acum 6 zile.
Protestatari, proteste, amânări și blocaje- scurt istoric
Ștefan Mandachi, omul de afaceri care a construit ”primul metru de autostradă” din Moldova, a fost ”scânteia” care a declanșat protestele de vineri din întreaga țară.
Pentru autostrada Moldova militează însă de multă vreme organizații precum ”Împreună pentru A8” și ”Moldova vrea autostradă”, asociații care au organizat numeroase campanii în favoarea demarării unui proiect de infrastructură rutieră care să lege Moldova de Transilvania.
(Citiți și: Cel mai mare protest motorizat din România, lista de revendicări)
Autostrada A8 Iași-Târgu Mureș este promisă de ani de zile, de multe guverne, dar niciodată demarată. A fost introdusă în Master Plan, în 2016, după mari presiuni ale societății civile li chiar ale Comisiei Europene.
Cele două organizații din Moldova au reușit anul trecut să transforme proiectul autostrăzii în lege, aprobată în Parlament în decembrie 2018 și promulgată rapid de președintele Iohannis.
O lege deja încălcată- după cum remarca deputatul Cătălin Drulă.
(Citiți și: Guvernul a încălcat deja de două ori legea Autostrăzii Moldova)
Lipsa autostrăzilor în România are efecte mai profunde decât disconfortul produs de ore pierdute la volan. Lipsa infrastructurii aduce subdezvoltare, sărăcie. Și este unul dintre motivele exodului forței de muncă.
