marți

17 mai, 2022

România are TVA mare pentru că nu se colectează. TVA efectiv este de doar 13%. O comparaţie cu ţările UE

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2012

România s-a situat în 2011 pe penultimul loc în rândul statelor europene noi membre ale UE la eficiența colectării TVA, cu o eficiență a taxării de numai 54%, potrivit calculelor efectuate de către Consiliul Fiscal. Este și motivul pentru care rata implicită de TVA se ridică la numai 13,1%, comparativ cu nivelul legal de 24%.

Cu 47,9 miliarde lei și 26,4% din veniturile statului în anul 2011, taxa pe valoare adăugată se află pe poziția a doua în topul taxelor colectate la buget, la mica distanță în urma contribuțiilor sociale. De altfel, odată cu reducerea acestor contribuții ( absolut necesară pentru reducerea costurilor cu munca și creșterea competitivității) ea va trece pe primul loc.

Problema acestei taxe ce ar trebui plătite pentru toate taxele și serviciile corect fiscalizate este nivelul foarte mic de aplicare efectivă, chiar prin comparație cu fostele colege de bloc estic ce au aderat la UE ( așa numitele NMS 10, unde NMS este abrevierea pentru new member states). Astfel, țări precum Estonia (82%), Slovenia (72%) și chiar vecina de la sud, Bulgaria (71%) au un grad de colectare mult mai bun.


România a colectat anul trecut 8,1% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95, exclusiv impactul schemei de compensare a arieratelor), faţă de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în Estonia și 8,6% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România).

Desigur, studii prestigioase arată că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei, indicatorii aferenți României fiind nefavorabili. Totuși, aceste considerente nu explică de ce bulgarii sunt cu mult înainte, în timp ce Letonia este singura țară rămasă în urma noastră.

În 2010, a fost nevoie de majorarea substanțială a TVA, măsură singulară în context regional, pentru a aduce rata de taxare implicită la un nivel cât de cât rezonabil. Cu prețul frânării activității economice și al încurajării evaziunii fiscale. Dacă România ar fi avut o eficiență a colectării similară cu Bulgaria, s-ar fi strâns aceiași bani cu fosta cotă de 19% ca și cu cea majorată, de 24%.


Spre deosebire de România, unde s-a mers numai pe creșterea puternică a nivelului TVA, Polonia și Slovacia, Lituania și Letonia și-au majorat încasările prin majorări modice ale TVA combinat cu îmbunătățirea colectării. Asta în condițiile în care experiența maghiară arătase deja că majorarea TVA la niveluri foarte înalte duce la reducerea considerabilă a eficienței taxării.

Cum a evoluat eficiciența taxării în România în ultimii zece ani

Evoluția cotei implicite de impozitare pe ultimii zece ani arată că România a revenit anul trecut la eficiența de colectare din 2002 (54%), după ce reușise în perioada 2005 – 2008 să se păstreze deasupra pragului de 60%. De remarcat și de luat aminte, anul electoral 2004 a coincis (întâmplător sau nu) cu cea mai scăzută eficiență de colectare a TVA, care a dus rata implicită de taxare sub 10%.

Comparativ cu anul 2008, când nu se manifestaseră plenar efectele crizei economice mondiale, forțarea încasărilor prin majorarea TVA (pentru a acoperi obligațiile bugetare excesiv asumate și pentru a reduce deficitul public) a adus doar un singur punct procentual din PIB. Totodată, a crescut temporar inflația, a descurajat consumul și a redus cererea internă, implicit producția și creșterea economică.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Toate acestea sunt efecte ale unui grad redus de aplicare a taxării, relative mare la nivel de cotă legală dar relativ mic la nivel de cotă efectiv colectată. Din păcate, problema nu pare să aibă soluții ușor de aplicat. Majorarea de TVA dintre 2009, an cu cota integral de 19% și 2011, cu cota integral de 24%, arată o majorare a cotei effective de la 10,7% la 13%, ceea ce înseamnă o creștere aproape proprțională.

Practic, aceiași buni platnici sunt cei care au susținut creșterea încasărilor, în timp ce evaziunea fiscală se menține, a fost accentuată de criză și pare tot mai greu de combătut. Cert este o diminuare a cotei de TVA nu se poate face fără a crește în prealabil nivelul de conformare la plată și fără a crește sancțiunile care să majoreze costul de oportunitate a eludării legii.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Imi permit sa comentez pe acest subiect din pozitia amaritului de SRL platitor de taxe . Incercand din rasputeri sa-ti achiti taxele, esti pus in situatia de a nu fi in stare, tocmai datorita statului care colecteaza ! Ex. -am de incasat de la stat o factura din dec. 2011, in cuantum de 120.000 lei. TVA aferent este de 28.800 lei. Neincasind, sint dator la stat acesti bani ! De unde sa-i platesc ? Se creaza niste cercuri vicioase din care e imposibil sa iesi !Daca nu depui factura, pierzi rindul, daca o depui, in speranta platii,esti bun de taxat !
    Si asa se ingroapa firmele romanesti ! Cred ca ar trebui gasita o modalitate de colectare a TVA la incasarea facturii ! In definitiv, nici Dumnezeu nu cere de unde nu-i !

  2. Fals! Solutia este reducerea arieratelor.
    Sint o multime de firmulite amarite care abia fac cifra de afaceri 240.000 intr-un an, vinzind altor firmulite amarite. Daca au o comanda de 120.000 de la un bugetar nici nu indraznesc sa o accepte (fara para-n darat).
    Mata te plingi ca nu incasezi o factura de 120.000 de la stat. Nu mai vinde statului! Nu mai contribui la controlul statului asupra economiei. Dar vinzi. Incasezi mai tirziu, dar statul isi plateste datoriile. Furnizorii tai si furnizorii furnizorilor tai sint pusi in situatia sa faca afaceri cu statul fara sa stie. Iar clientul lor nu e statul, deci nu au certitudinea ca-si incaseaza facturile. TVA-ul e fix pielea sulii, in cazul asta.

    Plata TVA la incasarea facturii e o vrajeala ieftina. Care sa mai dea o gura de oxigen firmelor abonate la contracte cu statul. Problema fundamentala ramine. Arieratele in lant, cu statul generator de intirzieri la plata. Si firmele „baietilor destepti”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Imi permit sa comentez pe acest subiect din pozitia amaritului de SRL platitor de taxe . Incercand din rasputeri sa-ti achiti taxele, esti pus in situatia de a nu fi in stare, tocmai datorita statului care colecteaza ! Ex. -am de incasat de la stat o factura din dec. 2011, in cuantum de 120.000 lei. TVA aferent este de 28.800 lei. Neincasind, sint dator la stat acesti bani ! De unde sa-i platesc ? Se creaza niste cercuri vicioase din care e imposibil sa iesi !Daca nu depui factura, pierzi rindul, daca o depui, in speranta platii,esti bun de taxat !
    Si asa se ingroapa firmele romanesti ! Cred ca ar trebui gasita o modalitate de colectare a TVA la incasarea facturii ! In definitiv, nici Dumnezeu nu cere de unde nu-i !

  2. Fals! Solutia este reducerea arieratelor.
    Sint o multime de firmulite amarite care abia fac cifra de afaceri 240.000 intr-un an, vinzind altor firmulite amarite. Daca au o comanda de 120.000 de la un bugetar nici nu indraznesc sa o accepte (fara para-n darat).
    Mata te plingi ca nu incasezi o factura de 120.000 de la stat. Nu mai vinde statului! Nu mai contribui la controlul statului asupra economiei. Dar vinzi. Incasezi mai tirziu, dar statul isi plateste datoriile. Furnizorii tai si furnizorii furnizorilor tai sint pusi in situatia sa faca afaceri cu statul fara sa stie. Iar clientul lor nu e statul, deci nu au certitudinea ca-si incaseaza facturile. TVA-ul e fix pielea sulii, in cazul asta.

    Plata TVA la incasarea facturii e o vrajeala ieftina. Care sa mai dea o gura de oxigen firmelor abonate la contracte cu statul. Problema fundamentala ramine. Arieratele in lant, cu statul generator de intirzieri la plata. Si firmele „baietilor destepti”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: