marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iulie, 2020

România și Irlanda trebuie să plătească trei, respectiv două milioane de euro, pentru întârzierea și aplicarea incompletă a regulilor blocului comunitar împotriva spălării banilor, a anunțat Curtea de Justiție a UE.

”Ambele state membre au eșuat în a transpune în totalitate, în cadrul perioadei prevăzute, directiva privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării de bani pentru finanțarea terorismului”, menționează CJUE.

Comisia Europeană a trimis, pe 19 iulie 2018, România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională a celei de-a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor.


Bruxelles-ul a cerut CJUE obligarea celor două state la plata unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Directiva 2015/849 trebuia transpusă până la 27 iulie 2017.

Concluziile ce au fost puse în martie de avocatul general, Evgeni Tanchev:

  • Întrucât nu a adoptat în termenul prevăzut toate măsurile necesare transpunerii Directivei 2015/849 sau, în orice caz, întrucât nu a comunicat aceste măsuri, România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 67 din directiva menționată.
  • Efectele neîndeplinirii de către România a obligațiilor de a transpune Directiva 2015/849 asupra intereselor publice și private pot fi de asemenea considerate semnificative, având în vedere că, astfel cum a arătat Comisia, această neîndeplinire a obligațiilor prezintă riscuri pentru integritatea și pentru funcționarea sistemului financiar al Uniunii, întrucât îl face vulnerabil la spălarea banilor și la finanțarea terorismului și afectează investitorii și cetățenii.
  • Ținând seama de perioada cuprinsă între data împlinirii termenului de transpunere prevăzut de Directiva 2015/849 (26 iunie 2017) și data la care România și‑a îndeplinit obligațiile (21 iulie 2019), durata încălcării este de aproximativ 25 de luni, ceea ce poate fi considerată semnificativă. Am dori să subliniem faptul că obligația unui stat membru de a adopta măsurile necesare pentru transpunerea unei directive nu a fost în sine considerată că ar prezenta o dificultate specială. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, deși tardivă, legislația națională notificată în luna iulie 2019 a asigurat transpunerea integrală a Directivei 2015/849.
  • România afirmă că, pentru a asigura transpunerea integrală a Directivei 2015/849, a încercat să asigure adoptarea la timp a legislației naționale care să includă dispozițiile directivei respective într‑un singur act, însă procedurile naționale au depășit termenele prevăzute.
  • În prezenta cauză, ar trebui să se considere că impunerea plății unei sume forfetare este adecvată ca măsură disuasivă. Suma totală propusă de Comisie (4 536 667,20 euro) poate fi redusă (la 4 011 038,72 euro) dacă se aplică cifrele actualizate ale Comisiei și chiar mai mult dacă se iau în considerare anumiți factori. În consecință, având în vedere toate împrejurările prezentei cauze, propunem Curții să impună României plata unei sume forfetare de 3.000.000 de euro.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: