luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 ianuarie, 2020

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat) publicate marţi.

Doar scăderea din Grecia de 8,3% a fost mai mare decât cea a României, de 7,5% în serie ajustată sezonier.

Tendința de scădere a industriei României s-a consolidat în noiembrie, ca urmare a accentuării efectelor deficienţelor structurale sale majore . Este a șasea lună de scădere consecutivă.


Perspectiva negativă s-a accentuat după ce comenzile noi totale din industria prelucrătoare (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut în termeni nominali cu 1,1% față de noiembrie 2018 și cu 10,1% faţă de octombrie.

(Citiţi şi: „Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus”)

Statisticile confirmă percepția managerilor din industrie exprimată anterior de Barometrul Industrial. Chiar dacă, la sfârşitul unui an, contracţia ar fi „un tipar obişnuit în industria românească, în 2019 anemia e mult mai pronunţată decât în ultimii doi ani”, spune cel mai recent Barometru Industrial.

Paradoxul dezvoltării haotice

Industria are cea mai mare pondere (peste 22%) la formarea produsului intern brut (PIB), dar şi o contribuţie negativă lacreşterea economică (MINUS 0,6%, conform celei de a doua serie de date provizorii ale INS pe T3 / 2019).

Producția industrială a României are o structură dezechilibrată, rezultat al lipsei de viziune a politicilor naționale, dezechilibru care nu a putut fi compensat de eforturile de a nu rata șansa industriei auto și interesele altor investiții străine.

(Citiţi şi: „Industria în suferinţă: Dezvoltarea haotică accentuează dependenţa de comenzile externe și irosește resursele interne”)


„Fabricarea autovehiculelor de transport” are de departe cea mai mare contribuţie la cifra de afaceri a industriei româneşti, peste 20% , iar producția auto are și cea mai mare contribuție la export, de circa 30%.

Nici o altă categorie nu se apropie măcar de ponderea auto, următoarea ramură fiind industria alimentară, cu o pondere în cifra de afaceri de 13%, departe de nevoile interne acoperite de importuri.

(Citiți și: „Producția de automobile din Germania – cel mai scăzut nivel de după 1996”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe de altă parte, evoluția industriei auto din România este corelată cu cea continentală, iar cea a echipamentelor auto depinde flagrant de cererea venită mai ales din Germania, în mare scădere.

Altfel, „primul strat al slăbirii industriei prelucrătoare este erodarea în ultimii ani a competitivităţii prin preţ a industriilor cu nivel scăzut de tehnologie” (conform clasificării Eurostat), care nu au putut „absorbi creşterile rapide ale salariilor mici”, potrivit unui raport BCR.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: