Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%, la fel ca și în luna anterioară (față de care producția a scăzut cu „doar” 0,2%). Iar asta după ajustarea în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, pentru că în serie brută evoluția a fost de -2,8% față de luna octombrie.
Mai grav, este a șasea lună la rând de intrare puternică în teritoriul negativ a producției industriale.
De altfel, nivelul de -2,8% al realizărilor brute ar fi arătat încă și mai puțin bine dacă luăm în calcul că industria prelucrătoare a scăzut cu -4,1% iar cea extractivă cu -3,3%, dar căderea a fost atenuată de majorarea normală, dată fiind perioada calendaristică, la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care a crescut cu 7,1%.
Cumulat pe primele 11 luni din 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, producţia industrială în serie brută a fost mai mică cu 2,2%, urmare a evoluțiilor nefavorabile generalizate din industria prelucrătoare (-1,9%), industria extractivă (-2,7%) și chiar (contrar creșterii din noiembrie) a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,7%).
(Citiți și: ”Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni”)
Producţia industrială, în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, pe primele 11 luni din 2019 a scăzut cu 3,3%, ceea ce indică faptul că dispunerea zilelor lucrătoare a ajutat la frânarea scăderii rezultatelor.
Valorile comunicate la Eurostat pentru comparabilitate au fost de -2,3% pentru industria prelucrătoare, -2,7% pentru industria extractivă și -3,6% pentru producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.
De reținut, industria a ajuns să joace rolul principal, alături de agricultură (aflată într-un an mai slab), în scăderea PIB pe trimestrul III 2019, cu o influență negativă de 0,6% a ambelor sectoare industriale clasice în rezultatul final diminuat la doar 3% față de 5,0% în primul trimestru al anului și 4,4% în trimestrul al doilea.
