fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

ROBOR: Cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani. Băncile şi-au ajustat așteptările şi, brusc, ritmul tranzacţiilor pe piaţă

de Adrian N Ionescu 28.9.2017

Ratele medii interbancare ale dobânzii (ROBOR) au înregistrat în această săptămână cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani, după ce așteptările băncilor  au dus la scăderea lichidității pe piață.

Scăderea temporară a lichidităților pe piața monetară are însă cauze fundamentale și, chiar dacă mișcările bruște de pe piață sunt corectate, de obicei, de evoluțiile ulterioare, acestea se vor stabiliza la niveluri superioare, pe o tendință identificată de Cursdeguvernare încă din primăvară.

Aşteptările băncilor anticipează, pe de o parte, Banca Națională a României (BNR)  îşi va înăspri politica monetară,  după ce a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, ceea ce susţine aşteptările privind deciziile BNR.

Pe de altă parte, cererea de lei de pe piaţă vine şi din cererea de credite, ca şi din nevoile de finanţare ale Guvernului, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice.

Totodată, piaţa valutară pare blocată la un curs sub 4,60 de lei / euro, nivel care ar descuraja vânzările de valută, potrivit surselor din piaţă.

BNR a confirmat, joi, că evoluţia dobânzilor a fost determinată de modificarea gradului de lichiditate a pieței, care a fost suficient e drastică pentru a duce la creșterea accelerată a ROBOR. BNR spune că creşterea dobânzii era de așteptat, deși – desigur, nu în ritmul actual.

„Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă”, a declarat, joi, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Într-adevăr, răsturnarea tendinței dobânzilor a fost confirmată încă din primăvară, când rata medie interbancară ROBOR la 3 luni a penetrat prima dată deasupra intervalului de echilibru temporar stabilit între 0,8 şi 0,9%, în care zăbovise din noiembrie anul trecut, după depăşirea nivelurilor minime istorice.

(Citiți și: Tendință răsturnată: Rata ROBOR pe 3 luni – la maximul ultimelor 15 luni. Cererea de credite este în creştere)

Acceleraţia dobânzilor

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) la 3 luni a crescut joi cu peste 31,5% față de luni, până la 1,46%/an și cu 46% față de lunea anterioară, când a depășit pragul psihologic de 1%.

ROBOR la 3 luni este acum cel mai mare din exact doi ani, este mai mult decât dublu faţă de nivelul din urmă cu un an şi cu 78% mai mare decât la începutul anului 2017.

ROBOR la 6 luni  a crescut joi  până la 1,57%/an, cu peste 27,6% faţă de luni şi cu aproape 54% în acest an, ajungând la cotaţia de acum aproape doi ani (15 octtombrie 2015).

Analiştii CFA România se aşteaptă ca ROBOR la 3 luni să ajungă, în medie, la 1,67%, peste un an, iar inflaţia la 2,55%.

Așteptările pieței

Cu argumentul creşterii presiunilor inflaţioniste, analiștii bancari (și nu numai) se așteaptă ca BNR să înăsprească politica monetară și chiar că banca centrală va crește dobânda de politică montrară de la 1,75% / an la 2  – 2,25%, până la sfârșitul anului.

Scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania spune că dobânda de politică monetară a BNR ar putea crește cel puțin până la 2% în acest an și la 3,5% în 2018.

„Accelerarea economiei interne din prima jumătate a anului curent pare nesustenabilă, date fiind intensificarea dezechilibrelor macroeconomice şi persistenţa unui climat investiţional dificil, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al BT, într-un raport emis joi.

Totodată, „în sfera economiei financiare, piaţa internă nu a reuşit să acompanieze climatul pozitiv din plan global, pe fondul semnalelor privind intervenţia mai agresivă a statului în economie, dar şi a intensificării riscurilor la adresa stabilitaţii macro-financiare pe termen mediu”, adaugă economistul citat

„Banca centrală va majora dobânda de politică monetară până la finalul anului curent, precum și pe parcursul anului următor, aproape de ținta inflaționistă (2,5%)”, crede şi Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

„Inflația este în creștere și este absolut clar că și dobânzile vor crește, urmând să se situeze, în mod normal peste rata inflației, deși o perioadă vor sta sub aceasta, în funcție de acomodarea ritmurilor”, declara Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, luni, pentru Cursdeguvernare.

„Mișcările dobânzilor din ultima perioadă constuituie o consecință a nivelului de lichiditate din piață și a tranzacțiilor cu această lichiditate”, spunea Florian Libocor, economistul șef al BRD, în nume personal, de asemenea luni.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia considera, tot atunci, că „creșterea dobânzilor era de așteptat, pe de o parte pentru că inflația este în creștere, ca și cererea de credite, a cărei intensificare determină și ea mărirea dobânzilor. Pe de altă parte, să nu uităm că marile bănci centrale se înscriu pe traiectoria normalizării politicii monetare (FED a dat indicii clare, iar BCE urmează la rând)”.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Deocamdată, este de așteptat ca BNR să crească dobânda la facilitatea de depozit oferită băncilor, în ședința sa de marți, după cum estima Erste Group Research.

Costul de finanțare a firmelor, a statului și sarcina datoriei persoanelor fizice îndatorate va creşte semnificativ, dar creşterea se va resimţi la sfârşitul anului, având în vedere că băncile includ creşterea ROBOR ca medie trimestrială.

Estimările privind creşterea ratelor lunare de rambursare pleacă, în funcţie de tipul creditului, de la câţiva lei pe lună la creditele de consum de 5.000 de euro pe cinci ani și ajung la aproape 1.000 de lei pentru un credit corporatist de un milion de euro, la nivelul actual al ROBOR.

Deocamdată sunt afectați debitorii care au contractat credite după noiembrie 2015, fapt pe care purtătorul de cuvânt al BNR nu a ezitat să îl remarce, confirmând astfel, implicit, tendinţa de creştere a dobânzilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult