joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 septembrie, 2017

Ratele medii interbancare ale dobânzii (ROBOR) au înregistrat în această săptămână cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani, după ce așteptările băncilor  au dus la scăderea lichidității pe piață.

Scăderea temporară a lichidităților pe piața monetară are însă cauze fundamentale și, chiar dacă mișcările bruște de pe piață sunt corectate, de obicei, de evoluțiile ulterioare, acestea se vor stabiliza la niveluri superioare, pe o tendință identificată de Cursdeguvernare încă din primăvară.

Aşteptările băncilor anticipează, pe de o parte, Banca Națională a României (BNR)  îşi va înăspri politica monetară,  după ce a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, ceea ce susţine aşteptările privind deciziile BNR.


Pe de altă parte, cererea de lei de pe piaţă vine şi din cererea de credite, ca şi din nevoile de finanţare ale Guvernului, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice.

Totodată, piaţa valutară pare blocată la un curs sub 4,60 de lei / euro, nivel care ar descuraja vânzările de valută, potrivit surselor din piaţă.

BNR a confirmat, joi, că evoluţia dobânzilor a fost determinată de modificarea gradului de lichiditate a pieței, care a fost suficient e drastică pentru a duce la creșterea accelerată a ROBOR. BNR spune că creşterea dobânzii era de așteptat, deși – desigur, nu în ritmul actual.

„Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă”, a declarat, joi, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.


Într-adevăr, răsturnarea tendinței dobânzilor a fost confirmată încă din primăvară, când rata medie interbancară ROBOR la 3 luni a penetrat prima dată deasupra intervalului de echilibru temporar stabilit între 0,8 şi 0,9%, în care zăbovise din noiembrie anul trecut, după depăşirea nivelurilor minime istorice.

(Citiți și: Tendință răsturnată: Rata ROBOR pe 3 luni – la maximul ultimelor 15 luni. Cererea de credite este în creştere)

Acceleraţia dobânzilor

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) la 3 luni a crescut joi cu peste 31,5% față de luni, până la 1,46%/an și cu 46% față de lunea anterioară, când a depășit pragul psihologic de 1%.

ROBOR la 3 luni este acum cel mai mare din exact doi ani, este mai mult decât dublu faţă de nivelul din urmă cu un an şi cu 78% mai mare decât la începutul anului 2017.

ROBOR la 6 luni  a crescut joi  până la 1,57%/an, cu peste 27,6% faţă de luni şi cu aproape 54% în acest an, ajungând la cotaţia de acum aproape doi ani (15 octtombrie 2015).

Analiştii CFA România se aşteaptă ca ROBOR la 3 luni să ajungă, în medie, la 1,67%, peste un an, iar inflaţia la 2,55%.

Așteptările pieței

Cu argumentul creşterii presiunilor inflaţioniste, analiștii bancari (și nu numai) se așteaptă ca BNR să înăsprească politica monetară și chiar că banca centrală va crește dobânda de politică montrară de la 1,75% / an la 2  – 2,25%, până la sfârșitul anului.

Scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania spune că dobânda de politică monetară a BNR ar putea crește cel puțin până la 2% în acest an și la 3,5% în 2018.

„Accelerarea economiei interne din prima jumătate a anului curent pare nesustenabilă, date fiind intensificarea dezechilibrelor macroeconomice şi persistenţa unui climat investiţional dificil, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al BT, într-un raport emis joi.

Totodată, „în sfera economiei financiare, piaţa internă nu a reuşit să acompanieze climatul pozitiv din plan global, pe fondul semnalelor privind intervenţia mai agresivă a statului în economie, dar şi a intensificării riscurilor la adresa stabilitaţii macro-financiare pe termen mediu”, adaugă economistul citat

„Banca centrală va majora dobânda de politică monetară până la finalul anului curent, precum și pe parcursul anului următor, aproape de ținta inflaționistă (2,5%)”, crede şi Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

„Inflația este în creștere și este absolut clar că și dobânzile vor crește, urmând să se situeze, în mod normal peste rata inflației, deși o perioadă vor sta sub aceasta, în funcție de acomodarea ritmurilor”, declara Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, luni, pentru Cursdeguvernare.

„Mișcările dobânzilor din ultima perioadă constuituie o consecință a nivelului de lichiditate din piață și a tranzacțiilor cu această lichiditate”, spunea Florian Libocor, economistul șef al BRD, în nume personal, de asemenea luni.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia considera, tot atunci, că „creșterea dobânzilor era de așteptat, pe de o parte pentru că inflația este în creștere, ca și cererea de credite, a cărei intensificare determină și ea mărirea dobânzilor. Pe de altă parte, să nu uităm că marile bănci centrale se înscriu pe traiectoria normalizării politicii monetare (FED a dat indicii clare, iar BCE urmează la rând)”.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Deocamdată, este de așteptat ca BNR să crească dobânda la facilitatea de depozit oferită băncilor, în ședința sa de marți, după cum estima Erste Group Research.

Costul de finanțare a firmelor, a statului și sarcina datoriei persoanelor fizice îndatorate va creşte semnificativ, dar creşterea se va resimţi la sfârşitul anului, având în vedere că băncile includ creşterea ROBOR ca medie trimestrială.

Estimările privind creşterea ratelor lunare de rambursare pleacă, în funcţie de tipul creditului, de la câţiva lei pe lună la creditele de consum de 5.000 de euro pe cinci ani și ajung la aproape 1.000 de lei pentru un credit corporatist de un milion de euro, la nivelul actual al ROBOR.

Deocamdată sunt afectați debitorii care au contractat credite după noiembrie 2015, fapt pe care purtătorul de cuvânt al BNR nu a ezitat să îl remarce, confirmând astfel, implicit, tendinţa de creştere a dobânzilor.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: