La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

de Adrian N Ionescu 25.9.2017

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.

Rata medie interbancară a dobânzii ROBOR la 3 luni s-a stabilizat peste 1% în ultimele zile, în creștere cu 63% față de minimul din anul trecut, până la 1,11% pe an, în 25 septembrie, potrivit datelor BNR. De această rată depinde costul finanţării prin credite.

De asemeni, rata ROBOR la 12 luni a crescut cu 33% față de minimul din octombrie anul trecut, până la 1,44% pe an.

Tendința de creștere este considerată solidă de analiști.

„Inflația este în creștere și este absolut clar că și dobânzile vor crește, urmând să se situeze, în mod normal peste rata inflației, deși o perioadă vor sta sub aceasta, în funcție de acomodarea ritmurilor”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, pentru Cursdeguvernare.

BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018. Banca centrală, a estimat, de asemeni, un nivel de 3,5% pentru iunie 2019.

Totodată, „creșterea dobânzilor era de așteptat, pe de o parte pentru că inflația este în creștere, ca și cererea de credite, a cărei intensificare determină și ea mărirea dobânzilor. Pe de altă parte, să nu uităm că marile bănci centrale se înscriu pe traiectoria normalizării politicii monetare (FED a dat indicii clare, iar BCE urmează la rând)”, spune economistul Aurelian Dochia.

Mișcările dobânzilor din ultima perioadă constuituie o consecință a nivelului de lichiditate din piață și a tranzacțiilor cu această lichiditate”, spune Florian Libocor, economistul șef al BRD, cu precizarea că opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a BRD-GSG și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.

„Ritmul de creștere al dobânzii se va menține moderat, nu mă aștept la mișcări bruște și nici la niveluri foarte înalte”, spune Aurelian Dochia.

Ce va face BNR?

De altfel, băncile au crescut dobânzile și în așteptarea deciziei BNR de înăsprire a politicii monetare, ca urmare a presiunilor menționate. Scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania spune că  dobânda de politică monetară a BNR ar putea crește cel puțin până la 2% în acest an și la 3,5% în 2018.

Și Banca Transilvania nu este singura care se așteraptă la creșterea dobânzii de referință în acest an.

„În fața provocării presiunilor inflaționiste și a ale creșterii creditării mediului de afaceri, banca centrală va majora dobânda de politică monetară până la finalul anului curent, precum și pe parcursul anului urmator, aproape de ținta inflaționistă (2,5%)”, crede Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Politica monetară restrictivă „va determina o creștere ulterioară și mai mare a dobânzilor din piața interbancară, ROBOR cu maturitate la 3 luni putând depăși pragul de 2% pe parcursul anului următor”, estimează Iancu Guda.

Analiştii CFA România se aşteaptă ca ROBOR la 3 luni să ajungă, în medie, la 1,67%, peste un an, iar inflaţia la 2,55%.

Pe de altă parte, „cunoscut fiind faptul că nivelul de lichiditate este ridicat și că managementul lichidității din sistemul bancar este un atribut al autoritatii monetare, este foarte probabil să se dorească stabilitate, mai degrabă decât inițierea unei tendințe de creștere, în ceea ce privește comportamentul dobânzilor, cel puțin deocamdată”, spune Florian Libocor.

„Dezbaterea publică pe tema unui posibil viitor ciclu restrictiv al politicii monetare este absolut corectă și foarte utilă, prin prisma caracteristicii acesteia de avertizor. Este adevărat că o creștere economică accelerată, bazată cu precădere pe consum și neacompaniată de investiții, nu este sustenabilă și generează dezechilibre”, explică economistul citat.

Totuși, „să nu uităm că, față de anul 2010, acum circa 61% din totalul creditului neguvernamental este denominat in lei. Asta înseamnă, printre altele, că eficiența viitoarelor măsuri de politică monetară va fi considerabil mai mare”.

Și, „când instrumentul de politică economică este eficient, adecvarea dozajului este foarte importantă pentru o utilizare optimă a acestuia.  Mai mult, prevenția este, precum în multe alte situații, mai eficientă și mai puțin costisitoare decât intervenția, iar o procedură minim invazivă de intervenție creează premisele unei vindecări mai rapide, nu doar în situațiile de natură medicală”, conchide Florian Libocor.

Efectele

„Nu mă aștept nici la efecte negative importante asupra economiei. Asta pentru că ritmul creșterii economice din România, de aproape 6% anul acesta, sugerează că firmele performante au o marjă suficientă și pot face față unor dobânzi ceva mai mari”, în opinia lui Aurelian Dochia.

„Presiunile inflaționiste erodează randamentul real pe dobândă și, pe de altă parte, băncile se așteaptă ca BNR să crească dobânda de referință și se împrumută  între ele la costuri mai mari. Efectul asupra companiilor va fi acela al reducerii marjei de profit”, explică Iancu Guda.

La rândul său, Aurelian Dochia mai remarcă și „faptul că, în perioada dobânzilor celor mai scăzute, cererea de creditare a fost destul de slabă, firmele nu au profitat suficient de nivelul scăzut al dobânzilor pentru că:

  • fie nu au avut capacitatea de a se împrumuta (reglementările au devenit mai drastice),
  • fie au fost neîncrezătoare în perspectivele mediului economic sau au fost dezorientate de unele inițiative de modificare a legislației, inclusiv fiscale”.

Pe de altă parte, nu pot fi ignorate presiunile pe cursul valutar.

„Creșterea inflatiei reduce randamentele reale ale investițiilor în activele denominate în moneda locală. Aceasta poate determina o ieșire de capitaluri și, implicit, o presiune asupra deprecierii monedei naționale”, spune Iancu Guda.

Calitatea cererii

„Ritmul de creştere actual al dobânzii „ne va feri de un potențial impact mai mare în viitor. Pe partea de cerere, creşterea dobânzii ameliorează anumite excese ale cererii, aducând o oarecare uşurare BNR, frânând preţurile imobiliare, de exemplu, de care aceasta era întrucâtva îngrijorată”, spune economistul Aurelian Dochia, specializat în banking, M&A și corporate finance.

BNR este preocupată, însă, şi de preţurile la energie şi, mai ales de „avansul semnfificativ al „avansul semnfificativ al cererii interne”, care duce la un ritm de creştere al importurilor mai mare decât cel al sporului exporturilor.

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 6,5% (5,3% în termeni reali) la 31 august 2017 faţă de 31 august 2016, pe seama majorării cu 16,4% a componentei în lei (15% în termeni reali) şi a diminuării cu 5,9% a componentei în valută exprimată în lei (- 8,7%).

Faţă de iulie 2017, creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% (0,9% în termeni reali), până la nivelul de aproape 229,47 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al BNR emis luni.

Pe de altă parte, aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvenţă ridicat, potrivit unui raport recent al Coface.

Deși creșterea dobânzilor acționează ca un factor defavorizant, „ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvenţă este explicată de fenomenul polarizării firmelor româneşti, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele româneşti deţineau la sfârşitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)”, se arată în documentul citat.

Bancherii spun că ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei unui grup de economiști coordonați de Valentin Lazea, publicată în cele mai recentă ediție a Caietelor de studii ale Băncii Naționale a României (BNR).

„În practică, s-a constatat că legislația privind insolvența din România a permis prea ușor ca grupuri de interese care controlează o firmă sau care sunt controlate de o firmă să poată să declare insolvența, dezavantajând alte grupuri de creditori, printre care și băncile”, se spune în studiul citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

USR și PLUS au decis activarea a două structuri de coordonare și consolidarea alianței

Vladimir Ionescu

  USR și PLUS au decis în ședința de vineri a Birourilor Naționale Reunite ca alianța lor să se întărească, inclusiv prin activarea a două… Mai mult

Stiri

Tăierile ilegale de lemn din România sunt de 2 ori mai mari decât se estima până acum și ajung la 38,6 mil de metri cubi

Vladimir Ionescu

În România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, a declarat, vineri,… Mai mult

Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult