fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

de Adrian N Ionescu 25.9.2017

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.

Rata medie interbancară a dobânzii ROBOR la 3 luni s-a stabilizat peste 1% în ultimele zile, în creștere cu 63% față de minimul din anul trecut, până la 1,11% pe an, în 25 septembrie, potrivit datelor BNR. De această rată depinde costul finanţării prin credite.

De asemeni, rata ROBOR la 12 luni a crescut cu 33% față de minimul din octombrie anul trecut, până la 1,44% pe an.

Tendința de creștere este considerată solidă de analiști.

„Inflația este în creștere și este absolut clar că și dobânzile vor crește, urmând să se situeze, în mod normal peste rata inflației, deși o perioadă vor sta sub aceasta, în funcție de acomodarea ritmurilor”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, pentru Cursdeguvernare.

BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018. Banca centrală, a estimat, de asemeni, un nivel de 3,5% pentru iunie 2019.

Totodată, „creșterea dobânzilor era de așteptat, pe de o parte pentru că inflația este în creștere, ca și cererea de credite, a cărei intensificare determină și ea mărirea dobânzilor. Pe de altă parte, să nu uităm că marile bănci centrale se înscriu pe traiectoria normalizării politicii monetare (FED a dat indicii clare, iar BCE urmează la rând)”, spune economistul Aurelian Dochia.

Mișcările dobânzilor din ultima perioadă constuituie o consecință a nivelului de lichiditate din piață și a tranzacțiilor cu această lichiditate”, spune Florian Libocor, economistul șef al BRD, cu precizarea că opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a BRD-GSG și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.

„Ritmul de creștere al dobânzii se va menține moderat, nu mă aștept la mișcări bruște și nici la niveluri foarte înalte”, spune Aurelian Dochia.

Ce va face BNR?

De altfel, băncile au crescut dobânzile și în așteptarea deciziei BNR de înăsprire a politicii monetare, ca urmare a presiunilor menționate. Scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania spune că  dobânda de politică monetară a BNR ar putea crește cel puțin până la 2% în acest an și la 3,5% în 2018.

Și Banca Transilvania nu este singura care se așteraptă la creșterea dobânzii de referință în acest an.

„În fața provocării presiunilor inflaționiste și a ale creșterii creditării mediului de afaceri, banca centrală va majora dobânda de politică monetară până la finalul anului curent, precum și pe parcursul anului urmator, aproape de ținta inflaționistă (2,5%)”, crede Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Politica monetară restrictivă „va determina o creștere ulterioară și mai mare a dobânzilor din piața interbancară, ROBOR cu maturitate la 3 luni putând depăși pragul de 2% pe parcursul anului următor”, estimează Iancu Guda.

Analiştii CFA România se aşteaptă ca ROBOR la 3 luni să ajungă, în medie, la 1,67%, peste un an, iar inflaţia la 2,55%.

Pe de altă parte, „cunoscut fiind faptul că nivelul de lichiditate este ridicat și că managementul lichidității din sistemul bancar este un atribut al autoritatii monetare, este foarte probabil să se dorească stabilitate, mai degrabă decât inițierea unei tendințe de creștere, în ceea ce privește comportamentul dobânzilor, cel puțin deocamdată”, spune Florian Libocor.

„Dezbaterea publică pe tema unui posibil viitor ciclu restrictiv al politicii monetare este absolut corectă și foarte utilă, prin prisma caracteristicii acesteia de avertizor. Este adevărat că o creștere economică accelerată, bazată cu precădere pe consum și neacompaniată de investiții, nu este sustenabilă și generează dezechilibre”, explică economistul citat.

Totuși, „să nu uităm că, față de anul 2010, acum circa 61% din totalul creditului neguvernamental este denominat in lei. Asta înseamnă, printre altele, că eficiența viitoarelor măsuri de politică monetară va fi considerabil mai mare”.

Și, „când instrumentul de politică economică este eficient, adecvarea dozajului este foarte importantă pentru o utilizare optimă a acestuia.  Mai mult, prevenția este, precum în multe alte situații, mai eficientă și mai puțin costisitoare decât intervenția, iar o procedură minim invazivă de intervenție creează premisele unei vindecări mai rapide, nu doar în situațiile de natură medicală”, conchide Florian Libocor.

Efectele

„Nu mă aștept nici la efecte negative importante asupra economiei. Asta pentru că ritmul creșterii economice din România, de aproape 6% anul acesta, sugerează că firmele performante au o marjă suficientă și pot face față unor dobânzi ceva mai mari”, în opinia lui Aurelian Dochia.

„Presiunile inflaționiste erodează randamentul real pe dobândă și, pe de altă parte, băncile se așteaptă ca BNR să crească dobânda de referință și se împrumută  între ele la costuri mai mari. Efectul asupra companiilor va fi acela al reducerii marjei de profit”, explică Iancu Guda.

La rândul său, Aurelian Dochia mai remarcă și „faptul că, în perioada dobânzilor celor mai scăzute, cererea de creditare a fost destul de slabă, firmele nu au profitat suficient de nivelul scăzut al dobânzilor pentru că:

  • fie nu au avut capacitatea de a se împrumuta (reglementările au devenit mai drastice),
  • fie au fost neîncrezătoare în perspectivele mediului economic sau au fost dezorientate de unele inițiative de modificare a legislației, inclusiv fiscale”.

Pe de altă parte, nu pot fi ignorate presiunile pe cursul valutar.

„Creșterea inflatiei reduce randamentele reale ale investițiilor în activele denominate în moneda locală. Aceasta poate determina o ieșire de capitaluri și, implicit, o presiune asupra deprecierii monedei naționale”, spune Iancu Guda.

Calitatea cererii

„Ritmul de creştere actual al dobânzii „ne va feri de un potențial impact mai mare în viitor. Pe partea de cerere, creşterea dobânzii ameliorează anumite excese ale cererii, aducând o oarecare uşurare BNR, frânând preţurile imobiliare, de exemplu, de care aceasta era întrucâtva îngrijorată”, spune economistul Aurelian Dochia, specializat în banking, M&A și corporate finance.

BNR este preocupată, însă, şi de preţurile la energie şi, mai ales de „avansul semnfificativ al „avansul semnfificativ al cererii interne”, care duce la un ritm de creştere al importurilor mai mare decât cel al sporului exporturilor.

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 6,5% (5,3% în termeni reali) la 31 august 2017 faţă de 31 august 2016, pe seama majorării cu 16,4% a componentei în lei (15% în termeni reali) şi a diminuării cu 5,9% a componentei în valută exprimată în lei (- 8,7%).

Faţă de iulie 2017, creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% (0,9% în termeni reali), până la nivelul de aproape 229,47 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al BNR emis luni.

Pe de altă parte, aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvenţă ridicat, potrivit unui raport recent al Coface.

Deși creșterea dobânzilor acționează ca un factor defavorizant, „ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvenţă este explicată de fenomenul polarizării firmelor româneşti, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele româneşti deţineau la sfârşitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)”, se arată în documentul citat.

Bancherii spun că ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei unui grup de economiști coordonați de Valentin Lazea, publicată în cele mai recentă ediție a Caietelor de studii ale Băncii Naționale a României (BNR).

„În practică, s-a constatat că legislația privind insolvența din România a permis prea ușor ca grupuri de interese care controlează o firmă sau care sunt controlate de o firmă să poată să declare insolvența, dezavantajând alte grupuri de creditori, printre care și băncile”, se spune în studiul citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult