Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

de Adrian N Ionescu , 7.2.2018

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetarăprovin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din condițiile de pe piața muncii și din evoluția prețurilor administrate”, potrivit comunicatului Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României (BNR).

„Deşi pare paradoxal, măsura luată azi (miercuri, n.r.), urmăreşte să juguleze anticipaţiile privind inflaţiaca să folosesc un cuvânt cam tare, dar cam acesta este scopul nostru: creşterile de preţuri să nu se transmită în anticipaţiile populaţiei şi ale companiilor, ceea ce ar duce la creşterea mult mai mult a dobânzii”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după şedinţa CA al BNR.

Noul scenariu al prognozei privind inflaţia urmează să fie publicat vineri, odată cu raportul periodic de specialitate. Totuşi, oficialul BNR a spus deja că scenariul „evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia în ultima parte a anului 2018”.

Inflație revizuită

Creşterea preţurilor ar putea continua „până spre Paşti. Creşterile importante de preţuri sunt în spate, cam din septembrie, octombrie anul trecut, inclusiv ce s-a întâmplat deja în ianuarie. Pericolul este să se schimbe anticipaţiile, de aceea acţionăm”, a precizat, totuşi, guvernatorul BNR.

„Faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt, în principal ca urmare a relativei intensificări a efectelor inflaționiste recente și anticipate ale factorilor pe partea ofertei, asociată cu presiuni ale factorilor fundamentali”, spune BNR.

Relevante sunt incertitudinile și riscurile externe legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile preţurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Ca urmare, „date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine”, strategii din consiliul de administrației al BNR au decis, miercuri:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2,00% pe an;
  • majorarea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și
  • creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25% pe an.
  • păstrarea nivelurilor actuale (8%) ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

(Citiți și: Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună)

Scumpirea creditelor

Guvernatorul BNR a ținut să menționeze că efectele deciziei de miercuri asupra costului creditelor va fi marginal în comparație nivelurile de dinainte de perioada de scădere a dobânzilor.

ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi, iar creditele în lei se vor scumpi marginal. Majorările nu sunt de amploare. Dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, aceasta s-a situat la 5-6%”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR spune că intenţia BNR este să tempereze inflaţia „şi odată cu ea şi majorările de dobânzi”.

Statistici și argumente

Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staţionare, dar „peste nivelul prognozat”, spune comunicatul citit miercuri după amiază de guvernatoul BNR.

„Evoluţia a fost determinată, în principal, de accelerarea inflaţiei de bază şi, în mică măsură, de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a preţului tutunului”, spune documentul citat.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească, până la 2,5% în decembrie 2017, de la 2,3% în noiembrie.

În contextul menținerii tendinței de lărgire a excedentului de cerere agregată din economie și al costurilor de producție în creștere (forță de muncă, utilități), majorarea a vizat toate categoriile de bunuri şi servicii, dar mai ales segmentul alimentelor procesate, afectat suplimentar de unele şocuri pe partea ofertei, comune la nivel european”, spune BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,3% în luna decembrie 2017, de la 1,0% în noiembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,1%, de la 0,9% în luna anterioară.

Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul III 2017 reconfirmă dinamica înaltă a PIB real, de 8,8%.

Determinantul major al acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, nivelul atins (12,5%) fiind similar celor din perioada precriză.

„Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii. O contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale)”.

Aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.

Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale însoţită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real.

Deficitul comercial şi-a accentuat evoluţia nefavorabilă, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor.

Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în decembrie 2017, într-un ritm anual de 5,6%, în condiţiile în care componenta în lei a crescut în termeni anuali cu 15,8%; ponderea acesteia în total credit s-a majorat la 62,8% (de la un minim de 34,6% în mai 2012).

„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult