sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 februarie, 2018

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetarăprovin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din condițiile de pe piața muncii și din evoluția prețurilor administrate”, potrivit comunicatului Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României (BNR).

„Deşi pare paradoxal, măsura luată azi (miercuri, n.r.), urmăreşte să juguleze anticipaţiile privind inflaţiaca să folosesc un cuvânt cam tare, dar cam acesta este scopul nostru: creşterile de preţuri să nu se transmită în anticipaţiile populaţiei şi ale companiilor, ceea ce ar duce la creşterea mult mai mult a dobânzii”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după şedinţa CA al BNR.

Noul scenariu al prognozei privind inflaţia urmează să fie publicat vineri, odată cu raportul periodic de specialitate. Totuşi, oficialul BNR a spus deja că scenariul „evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia în ultima parte a anului 2018”.

Inflație revizuită


Creşterea preţurilor ar putea continua „până spre Paşti. Creşterile importante de preţuri sunt în spate, cam din septembrie, octombrie anul trecut, inclusiv ce s-a întâmplat deja în ianuarie. Pericolul este să se schimbe anticipaţiile, de aceea acţionăm”, a precizat, totuşi, guvernatorul BNR.

„Faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt, în principal ca urmare a relativei intensificări a efectelor inflaționiste recente și anticipate ale factorilor pe partea ofertei, asociată cu presiuni ale factorilor fundamentali”, spune BNR.

Relevante sunt incertitudinile și riscurile externe legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile preţurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Ca urmare, „date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine”, strategii din consiliul de administrației al BNR au decis, miercuri:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2,00% pe an;
  • majorarea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și
  • creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25% pe an.
  • păstrarea nivelurilor actuale (8%) ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

(Citiți și: Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună)

Scumpirea creditelor


Guvernatorul BNR a ținut să menționeze că efectele deciziei de miercuri asupra costului creditelor va fi marginal în comparație nivelurile de dinainte de perioada de scădere a dobânzilor.

ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi, iar creditele în lei se vor scumpi marginal. Majorările nu sunt de amploare. Dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, aceasta s-a situat la 5-6%”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR spune că intenţia BNR este să tempereze inflaţia „şi odată cu ea şi majorările de dobânzi”.

Statistici și argumente

Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staţionare, dar „peste nivelul prognozat”, spune comunicatul citit miercuri după amiază de guvernatoul BNR.

„Evoluţia a fost determinată, în principal, de accelerarea inflaţiei de bază şi, în mică măsură, de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a preţului tutunului”, spune documentul citat.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească, până la 2,5% în decembrie 2017, de la 2,3% în noiembrie.

În contextul menținerii tendinței de lărgire a excedentului de cerere agregată din economie și al costurilor de producție în creștere (forță de muncă, utilități), majorarea a vizat toate categoriile de bunuri şi servicii, dar mai ales segmentul alimentelor procesate, afectat suplimentar de unele şocuri pe partea ofertei, comune la nivel european”, spune BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,3% în luna decembrie 2017, de la 1,0% în noiembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,1%, de la 0,9% în luna anterioară.

Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul III 2017 reconfirmă dinamica înaltă a PIB real, de 8,8%.

Determinantul major al acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, nivelul atins (12,5%) fiind similar celor din perioada precriză.

„Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii. O contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale)”.

Aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.

Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale însoţită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real.

Deficitul comercial şi-a accentuat evoluţia nefavorabilă, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor.

Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în decembrie 2017, într-un ritm anual de 5,6%, în condiţiile în care componenta în lei a crescut în termeni anuali cu 15,8%; ponderea acesteia în total credit s-a majorat la 62,8% (de la un minim de 34,6% în mai 2012).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2018.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: