Modificările brutale și intempestive ale Codului Fiscal vor fi plătite de către economia privată, însă ele NU duc la absorbția fondurilor europene și nici nu depinde de ele pierderea acestor fonduri:
dimpotrivă – singurul mod în care pot fi pierduți bani europeni este neîndeplinirea reformelor asumate prin PNRR:
până la această oră, încă nu s-au încasat banii la cerea 2 de plată depusă încă de la finele aului trecut, iar cererile 3 și 4 se află în întârziere pentru că nu au fost făcute reformele pensiilor (problema complicată acolo fiind pensiile speciale) și reforma administrației și a salarizării:
(Citește și: ”Eugen Rădulescu, avertisment dur: PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată”)
România putea avea în conturi încă 9 miliarde de euro dacă îndeplinea reformele și jaloanele din PNRR potrivit calendarului – bani care sunt amânați sau chiar pierduți în cazul că aceste reforme nu se vor face:
în timp ce economia privată se pregătește să plătească obligațiile noi, guvernul nu-și face treaba lui și amână reforme pe care ar fi trebuit să le aibă deja făcute.
Pierderea banilor europeni Nu are nicio legătură cu deficitul: Are doar cu reformele asumate prin PNRR
Mediul de afaceri a fost obligat să accepte modificări de taxe și noi impozite sub pretextul că, spunea Marcel Ciolacu, România riscă altfel să piardă fonduri europene și bani PNRR în sumă de 70 miliarde euro.
O afirmație desființată joi chiar de unul dintre europarlamentarii PSD, Corina Crețu. Ea a afirmat:
”În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează„.
În privința fondurilor PNRR lucrurile sunt la fel de clare. Suspendarea fondurilor nu are nicio legătură cu deficitul, ci doar cu respectarea calendarului de bifare a țintelor și jaloanelor agreate prin PNRR. Iar aici responsabili sunt doar Guvernul, ministerul coordonator – MIPE și ministerele de linie.
Știm asta foarte clar după decembrie 2022, când MIPE a trimis la Bruxelles cererea doi de plată (3,22 miliarde euro): banii nu au fost virați nici azi, la zece luni de la acel moment, din cauză că două jaloane aferente cererii nu fuseseră atinse.
Dezastrul din calendarul reformelor și jaloanelor: tranșa de acum un an – neplătită, cererile de plată 3 și 4 – în întârziere
Guvernul a trimis în luna decembrie 2022 cererea 2 de plată: sunt 10 luni de atunci, iar banii (3,22 miliarde de euro) încă nu au intrat, din cauza neîndeplinirii a 2 jaloane – ceea ce arată cât de meticuloasă este Comisia în analiza acestor jaloane.
La fel se întâmplă cu cererile de plată 3 și 4, care ar fi putut fi transmise în 2023 la Bruxelles dacă jaloanele și țintele aferente erau atinse de guvern.
Cererea de plată 3 este condiționată de îndeplinirea unui număr de 79 de jaloane/ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.
Cererea de plată patru este condiționată de îndeplinirea unui număr de 49 de jaloane/ținte aferente trimestrului I 2023 și trimestrului II 2023.
Nu doar că acestea nu au fost atinse în totalitate, unele sunt nepermis de mult tergiversate – e cazul reformei pensiilor și a revizuirii pensiilor speciale.
(Citește și: ”Ministrul Muncii promite că pachetul de reformare a pensiilor va fi gata în „timp util” pentru cererea a 3-a de plată din PNRR”)
O poveste (prima) fără sfârșit: pensiile; speciale
Cazul cel mai flagrant îl reprezintă actualizarea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Acest ultim jalon a avut termen de realizare trimestrul 4 din 2022. Primul jalon, o nouă lege privind sistemul de pensii, care să înlocuiască dispozițiile Legii nr. 127/2019, a avut termen de realizare trimestrul I din 2023. Ambele jaloane sunt în sarcina Ministerului Muncii și a Casei Naționale de Pensii Publice.
În ciuda acestor termene foarte clare, premierul Marcel Ciolacu spunea miercuri, la Digi 24, că ”până la 1 noiembrie trebuie să avem tot procesul parlamentar închis, cu tot cu decizia CCR”, în ceea ce privește pensiile speciale.
(Citește și: ”Comisia cere insistent recalcularea pensiilor speciale. Miza sunt 3,2 mld. euro, tranșa a doua din PNRR. Premierul Ciolacu: legea e „cam finalizată”)
De ce guvernul a întârziat aproape un an acest jalon, explica tot Marcel Ciolacu – România încă încearcă să negocieze cu Comisia Europeană cadrul general al reformei pensiilor.
(Citește și: ”Marcel Ciolacu, despre discuțiile de la Bruxelles privind PNRR: Nu ne ploconim”)
Între lucrurile de negociat este inclusiv plafonul de cheltuieli cu pensiile de 9,5% din PIB, pe care România l-a asumat sub guvernarea condusă de PNL, dar pe care noua guvernare condusă de PSD refuză să îl accepte, în consecință neputând să realizeze reforma pensiilor.
A doua poveste complicată: reforma administrației și legea salarizării publice
Jaloane întârziate, la fel de grele din punct de vedere al costului politic, de care depind cererile trei și patru:
- Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară) – termen T2 2023
- Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice) – termen T2 2023
- Punerea în funcțiune a platformei de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)- termen T2 2023
- Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – termen T1 2023
- Implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței în Educație – termen T1 2023
Oficial, ministrul Marcel Boloș declara în vară că dintre cele 79 de jaloane aferente cererii trei de plată mai sunt de îndeplinit 15, iar dintre cele 49 aferente cererii patru de plată mai sunt de atins 36.
Dar asta e doar socoteala de la București, care nici la prima cerere de plată, nici la a doua nu s-a potrivit cu socoteala de la Bruxelles.
(Citește și: ”PNRR – realitatea de la București vs. cea de la Bruxelles: 2023 – jumătate de an pierdut în implementarea și absorbția banilor”)
Indiferent de mesajele transmise de la București, situația jaloanelor și țintelor bifate de România e alarmantă. Elocventă, statistica de joi, 28 septembrie, postată pe site-ul Comisiei Europene, care arată astfel:
Ce a ratat România până acum: 9 miliarde euro, bani noi PNRR, în 2023
Revenind, cererile de plată trei și patru, puteau fi transmise în 2023 la Bruxelles dacă jaloanele și țintele aferente erau atinse de guvern. Valoarea cumulată a acestor cereri este de aproximativ 6 miliarde euro.
Potrivit procedurilor, în mod normal trec trei luni între depunerea cererii și plata efectivă – dacă toate jaloanele sunt atinse conform exigențelor Comisiei Europene.
În cazul României pare că asta e o problemă, jaloanele sunt considerate bifate, dar nu corespund exigențelor Comisiei, care în acest tip de situații insistă ca statul membru să opereze modificările corespunzătoare înainte de a aviza o plată.
Asta s-a întâmplat în cazul cererii de plată doi – 3,2 miliarde euro – care nici azi nu sunt plătiți.
***
4 răspunsuri
1.PNRR este irealizabil, cita vreme nu este ,,lansat” impreuna si ca ,,parte” a unui PROIECT DE TARA, cu obiectivul reindustrializarii.UN PROIECT DE TARA vizeza in primul rind functionalizarea institutiilor din Romania, unde se constata inca odata, ca nu functioneaza nici la parametrii MINIMALI, ceruti de ,,mini-proiectul de tara” (al UE) care este PNRR!
2.PNRR are zeci de obiective si masuri institutionale, care fara ,,proiectul de tara” sint lipsite de coerenta, de perspectiva asupra viitorului si se ,,altereaza” tehnic si economic una pe cealalta.Sistemul economic si bugetar, ca parti ale societatii economice moderne au ,,determinari” sistemice ,,cu functie de motor”, care ,,IMPING/DIRIJEAZA/REGLEAZA” spre progres si functionalitate intreg ansamblul acesteia,
Acest motor este ,,dezvoltarea economica-industriala”, in lipsa careia institutiile lincezesc NEFUNCTIONALE, deoarece stagnarea economica prezenta nu le constringe la rezultate si performanta, iar cind sint puse in situatia de a realiza PNRR-ul, sint lipsite de experienta si ,,exercitiul muncii”, clacind odata cu Romania perdanta financiar cu cele 70 de miliarde de Euro!
3.Proiectul de tara ,,ar pleca” la realizarea jaloanelor/tinte de la dimensiunea /amploarea obiectivelor economice-industriale propuse in prima etapa si resursele nou create pentru zona bugetara si sociala.El asigura o dimensiune rationala/optima acestor jaloane nu teoretica ca acum, corectabila in timp real, functie de rezultatele economice si financiare concrete.
Astfel negocierile realizarii si dimensiunea schimbarilor indicate de UE beneficiaza de date economice si financiare certe, evitindu-se bulversarea vietii institutionale si economice cu masuri luate peste noapte si fara proiectia viitoarei ,,stari economice” care sa le justifice si valideze economic-financiar.Nu mai vorbim de comparatia dintre un proiect de tara si PNRR, primul fiind unul proactiv, ,,constructor” al unei economii industriale care va asigura export, echilibrul balantei de plati si bani la buget, comparativ cu aportul economic pasiv, al realizarii de infrastructura fara un astfel de aport.
4.Pina la urma, noile obiective de infrastructura de transport, sanitara, sociala, educativ-scolara, etc. sint binevenite pe banii UE – dar vor ajunge la aceeasi lipsa de finantare pentru optima functionare si intretinere, ca cele deja existente – in lipsa unei dezvoltari industriale care nu este in obiectivul PNRR…
Buna ziua, Din pacate ne impotrivim reformelor si acest lucru ingreuneaza dezvoltarea tarii. Si in reforma fiscala mare parte sunt cerinte de la sectorul privat, Scaderi de cheltuieli de la bugetul de stat mai nimic. Sa vedem anul viitor daca se va face intradevar reforma institutiilor publice. Multumesc!
PNRR a fost făcut, promovat, absolutizat de un partiduleț de 10-12%. Cum să ai viziune și capacitate de guvernare când activul de partid a rămas la tăvălit pe jos pe holurile Parlamentului, la bruiatul cu boxe a discuțiilor democratice și la aruncatul cu pietre și cărămizi!?
Mă întreb, dacă la guvernare era de exemplu AUR și făcea un PNRR în care trecea construirea a 1.000.000 de biserici, interzicerea avortului, pușcărie pentru LGBTQ etc. cum ar fi fost? Avem neșansa unui PNRR de sorginte marxistă pus în operă de un partid socialist.
Nu cred că pragul 9,4% din PIB este problema. Și, nici alți specialiști nu cred acest lucru. Problema este că nu se dorește reducerea ponderii „economiei negre”. S-ar reduce volumul „banilor negri” pentru partide, mita, munca „la negru”. Marota pensiilor speciale este doar praf în ochi. Dacă nu ai această „scuză”, trebuie să spui adevărul. Bine, am generalizat. Cu excepția pensiilor magistraților care au ajuns la asemenea nivel prin fraudă și prin legi dedicate lor.
https://economedia.ro/cum-au-evoluat-cheltuielile-cu-pensiile-sub-guvernarile-psd-care-cere-azi-majorarea-plafonului-de-94-din-pib.html