sâmbătă

22 iunie, 2024

23 iulie, 2023

La ultima ședință de Guvern, săptămâna trecută, joi, premierul Marcel Ciolacu anunța cabinetul: „Până la 31 august trebuie să finalizăm renegocierea PNRR. Toți miniștrii care coordonează reforme trebuie să facă un efort pentru a regândi priorități și a reajusta proiecte. Nu vom avea concedii, suntem într-o cursă contratimp să accesăm toți banii europeni disponibili”.

Dar ”accesarea tuturor banilor europeni” e mult mai complicată – pe lângă renegocierea PNRR, pe care multe alte state au finalizat-o, guvernul României are mari restanțe în atingerea țintelor deja negociate. La jumătatea anului 2023, sunt neîndeplinite 30 dintre cele 49 de jaloane ce trebuiau atinse în primele 2 trimestre ale anului. Toate aferente cererilor 3 și 4 din PNRR.

Ce (mai) e de negociat în PNRR

Revenind la avertismentul premierului Ciolacu, renegocierea PNRR vizează două mari capitole:

  • Introducerea componentei REPowerEu, care ar aduce un plus 1,4 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în domeniul energetic.
  • Planul de privind reducerea alocării PNRR. Această ajustare (minus 2 miliarde euro din componenta granturi) este un efect al performanței economice înregistrate pe hârtie de România.

MIPE ar fi dorit inițial să renegocieze la pachet și noi standarde de cost ale investițiilor, ca efect al creșterii prețurilor la materii prime și materiale, dar Comisia a refuzat, spunând că discuții de acest gen vor fi purtate punctual, de la caz la caz, iar asta nu va conduce la creșterea alocărilor.

Ce a solicitat Comisia, ce au făcut guvernele României

Cum ambele probleme care vizează modificări PNRR au fost transmise de mult timp autorităților române, recomandarea Comisiei Europene a fost ca planurile de modificare să fie transmise la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie 2023 pentru ca procesul de analiză și aprobare să poată fi finalizat tot anul acesta.

Clasa politică însă a avut alte priorități- PNL și PSD se pregăteau de rotația guvernamentală. În consecință, niciunul dintre cele 2 planuri nu au fost depuse oficial la Bruxelles, deși discuții informale au avut loc, în special pe componenta RePowerEU.

Ministrul Marcel Boloș, la acea dată ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a compilat în primăvară un program RepowerEU similar ”PNRR” înaintat Comisiei de fostul premier Ludovic Orban, adică a adunat de la ministere propuneri de proiecte/investiții, lista acestora fiind discutată, informal, cu conducerea SG Recover – task force-ul pentru România.

(Citește și: ”Comisia Europeană insistă: Jaloanele, țintele și investițiile PNRR nu se pot modifica. Ce mai rămâne totuși de negociat”)


În discuțiile informale, oficialii Comisiei au respins majoritatea propunerilor și au sugerat guvernului să aloce majoritatea banilor proiectelor de reabilitare energetică a clădirilor.

În ciuda acestor recomandări, România încearcă și azi să meargă mai departe, fără șanse, tot cu canalele de irigații propuse de Petre Daea (”reconvertite” ecologic cu plasarea de panouri solare peste acestea pentru producere de energie verde) și cu finalizarea hidrocentralelor construite în arii protejate.

Noi obstacole în calea cererii de plată trei

Potrivit Ghidului Comisiei pentru ajustarea planurilor de reziliență, dacă aceste două planuri nu sunt trimise la Bruxelles până la finalul lunii august – atenție, într-o formă agreeată la nivel tehnic – Comisia nu mai garantează nicio plată în cursul anului 2023.

Actualul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spunea după audierea din comisiile parlamentare, în iunie, că speră ca până la finalului lunii iunie să se încaseze banii din a doua cerere de plată din PNRR și că dorește ca cerea a treia să fie transmisă în luna iulie.

A treia cerere de plată oricum nu poate fi depusă până ce CCR nu se pronunță pe noua lege a pensiilor speciale – jalon ”roșu” pentru această a treia cerere. Și nici atunci plata efectivă a banilor nu este garantată pentru că, până acum, Comisia nu a anunțat dacă această lege îndeplinește standardele Bruxelles.

Restanțe din ce în ce mai greu de rezolvat în timp util

Revenind la restanțe, situația cererilor de plată 3 și 4 este din ce în ce mai complicată din cauză că se adună restanțe la ținte și jaloane.

Două reforme majore ce trebuiau făcute în prima jumătate a anului nu s-au realizat: noua Lege a Pensiilor și noua Lege a Salarizării. În legătură cu acestea, noul ministru al Muncii a anunțat sâmbătă că săptămâna viitoare începe discuțiile cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială.

(Citește și: ”Sporurile, limitate la maximum 20% în noua lege a salarizării – precizări ministrul Muncii”)

Mai lipsesc două reforme: modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, despre care s-a anunțat că dezbaterile încep abia în toamnă deși trebuia aprobat în primăvară.

Situația gravă de la investiții:

  • Ministerul Sănătății trebuia să fi semnat contracte pentru digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică
  • Tot Ministerul Sănătății ar fi trebuit să achiziționeze și doteze cu aparatură 10 unități medicale pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin
  • În sarcina Ministerului Educației: 1.000 de școli ar fi trebuit să semneze contractele pentru a primi granturi pentru combaterea abandonului școlar.
  • Ministerul Mediului ar fi trebuit să prezinte conceptul de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor și să fi adoptat concepte de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 20 de baraje
  • Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să semneze contracte, în baza unor licitații deschise, de achiziție pentru noi locomotive și vagoane. 3.200 de microbuze electrice ar fi trebuit achiziționate pentru transportul elevilor din localitățile izolate
  • La Ministerul Justiției trebuia operaționalizat Dosarul juridic electronic național
  • La Ministerul de Finanțe trebuia modernizată infrastructura hardware și software și infrastructura pentru furnizarea serviciilor electronice ANAF către contribuabili

Realitatea de la București nu seamănă cu cea de la Bruxelles

Din perspectiva autorităților române, PNRR este în grafic. Din perspectivă europeană, pe siteul Comisiei apare că România a realizat doar 4% din jaloanele și țintele asumate.

Diferența de percepție e simplu de explicat: în timp ce România consideră că și-a făcut treaba din momentul în care a emis o lege, a lansat o licitație sau a semnat un contract, la Bruxelles se verifică conformitatea respectivei legi sau se așteaptă rezolvarea eventualelor contestații la licitații sau contracte până să considere jalonul îndeplinit.

(Citește și: ”Autostradă PNRR în aer – CNSC a admis o a treia contestație pe A7 Ploiești – Buzău”)

Luna trecută, de exemplu, Guvernul anunța închiderea unuia dintre cele două jaloane restante pe Energie din cererea doi de plată.

Guvernul omite să precizeze însă că mai există un jalon ”istoric” nerealizat – Legea privind protecția avertizorului de integritate.

Potrivit calendarului convenit cu Comisia Europeană, acest jalon ar fi trebuit îndeplinit (legea promulgată) până la sfârșitul lui martie 2022 și să “intre la evaluare” în cererea de plată numărul 2 (trimisă la Bruxelles în decembrie 2022). Jalonul este încă “în evaluare”.

Legat de această cerere doi de plată, trebuie precizat că România a acumulat până în prezent peste 100 de zile întârziere în aprobarea acestei cereri și nici nu știe exact cât va primi din cele 2,8 miliarde euro solicitate.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: