Adoptarea unei legi privind aducerea în țară a rezervei de aur a României, fără consultarea prealabilă cu Banca Centrală Europeană (BCE) va atrage noi critici din partea acesteia, pentru că România nu mai ar respecta legislația UE în materie.
Totodată , proiectul de lege inițiat de parlamentarii Liviu Dragnea și Șerban Nicolae va submina încrederea creditorilor României.
Componenta de aur a rezervei internaționale a României și modul în care ea e depozitată constituie o garanție a solvabilității României, la fel ca și modul de administrare a rezervei.
Reglementările europene
Decizia 98/415/CE din 29 iunie 1998 prevede că „autoritățile statelor membre consultă BCE în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul tratatului (de instituire a Comunității Europene) și, în special, în ceea ce privește:
- problemele monetare;
- mijloacele de plată;
- băncile centrale naționale”.
Astfel că autorităţile româneşti sunt obligate să obţină, „în timp util”, de la Banca Centrală Europeană un aviz favorabil (deşi consultativ) privind proiecte ca acela de modificare Statutului BNR, prin care se intenționează păstrarea în depozite pe teritoriul țării a 95% din rezerva de aur.
Reglementarea europeană citată spune că:
Fiecare stat membru adoptă măsurile necesare pentru a asigura respectarea efectivă a deciziei. În acest sens, el asigură că BCE este consultată în timp util, astfel încât autoritatea care face propunerea legislativă să ia în considerare avizul BCE înainte de a lua o decizie pe fond, și că avizul BCE este adus la cunoștința autorității care trebuie să adopte dispozițiile respective, atunci când este vorba de altă autoritate decât cea care a întocmit proiectul de reglementare”.
BCE a atras deja atenția autorităților române că nu i-au solicitat consultarea, conform reglementărilor europene, în cazul taxei pe activele bancare prevăzută de OUG 114 și cu atât mai mult o va face în cel al modificării statutului BNR.
”În viitor, BCE ar aprecia dacă Guvernul român, acordând atenția cuvenită observațiilor de mai sus, își va îndeplini obligația de a consulta BCE cu privire la proiectul de lege.”, spune BCE într-o scrisoare adresată Ministerului Finanțelor.
Încrederea creditorilor României
Mai recent, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a anticipat proiectul inițiat de Liviu Dragnea atunci când a avertizat, recent, că stabilitatea financiară a unei țări este asigurată inclusiv prin păstrarea în străinătate a a unie părți consoistente rezervei internaționale a țării, respectiv în aur.
„Noi nu suntem crezuți doar pentru că în fiecare lună spunem: rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur și care valorează patru miliarde de dolari, s.a.m.d. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în țară. Ei pot să fie verificați în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi. Așa funcționează economia mondială”, a declarat Mugur Isărescu.
BNR consideră că „plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza globală”, potrivit unei alte declarații a guvernatorului BNR.
„Noi nu am considerat că într-o asemenea perioadă este bine să apelăm la asemenea operațiuni pentru câștiguri care, altminteri, sunt mici. Nu merită, ca să spunem așa. Nu numai că nu am făcut dar nici, cel puțin, nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj”, a mai spus Mugur Isărescu.
România își păstrează circa 60% din rezerva de aur în depozitele Bănci Anglei, una dintre cele mai solide bănci centrale ale lumii. Proiectul Dragnea spune că numai o proporție de 5% ar mai putea fi păstrată în străinătate.
„Aurul României trebuie să fie cât mai bine protejat. Rezervele României sunt plasate astfel încât ele să fie protejate și ca valoare, și fizic. (…) Trăim vremuri care nu devin mai benigne, dimpotrivă, mai periculoase”, a avetizat, la rândul lui, academicianul Daniel Dăianu, unul dintre administratorii BNR, la DigiTV.
Daniel Dăianu a avertizat și că există pericolul ca aurul să fie folosit în „operațiuni mai mult sau mai puțin riscante. Punctul meu de vedere e că e mai bine să nu faci operațiuni. Eu cred că important pentru România e să facem plasamente acolo unde avem certitudinea, pe baza unei analize geopolitice, că sunt protejate mai bine”, a mai spus expertul citat.
Intenții mai vechi
Nu este prima dată când rezerva de aur a României atrage atenția unor politicieni români.
În septembrie 2016, BNR își făcea publică îngrijorarea că „de câteva luni, sunt răspândite informații false, diversiuni și comentarii tendenţioase legate de rezerva internațională a României, cu deosebire rezerva de aur, fără ca datele oficiale pe care BNR le pune la dispoziție să fie consultate și menționate.”
”Astfel de informații care distorsionează adevărul, sunt preluate pe larg în mass-media, incitând la neîncredere în rezerva de aur a țării”, spunea BNR, după ce moderatori și invitați ai unei emisiuni Antena3 acreditaseră ideea că parte din rezerva de aur ar fi dispărut.
