Consiliul european îşi începe joi lucrările cu întârziere faţă de ora prognozată din cauza prelungirii negocierilor de la Minsk. Angela Merkel, Francois Hollande, dar şi Petro Poroşenko sunt aşteptaţi la Bruxelles, să se alăture celorlalţi lideri ai statelor UE.
Este prima reuniune la nivel înalt în UE la care participă preşedintele României, Klaus Iohannis.
Principalele teme vor fi situaţia economică a Greciei, după eşecul discuţiilor de miercuri, din Eurogrup privind o extindere a programului de bailout, măsurile antiterorism din Europa – cu referiri la regulile spaţiului Schengen – şi, evident, situaţia din Ucraina, unde, în ciuda negocierilor de la Minsk, luptele au continuat.
Este de urmărit dacă Angela Merkel şi Alexis Tsipras vor reuşi să găsească un comprois sau dacă vor menţine nişte poziţii confrontaţionale.
În privinţa măsurilor antiterorism este de văzut care este opinia asupra registrului de înregistrarea a pasagerilor, după ce la Paris, în urma atacului de la Charlie Hebdo, şefgii de stat şi de guvern prezenţi au convenit asupra faptului că trebuie să existe o mai bună cooperare în privinţa schimbului de informaţii.
Liderii UE vor cere modificări ale codului Schengen
Statele membre afirmă că este nevoie ca forţele de securitate de la frontiere să capete puteri sporite, însă este o poziţie contestată de Comisie şi de Parlamentul European.
S-ar deschide o cutie a Pandorei şi ne-am întoarce la controlele la graniţe, argumentează cele două instituţii.
Totuşi, un draft al concluziilor summit-ului obţinut de European Voice, arată că statele membre vor o schimbare punctuală a regulilor pentru a permite controale sistematice ale cetăţenilor UE care intră în spaţiul Schengen prin graniţele externe, folosind toate bazele de date relevante pentru a detecta şi a împiedica mişcări suspecte, în special ale teroriştilor.
Regulile actuale prevăd astfel de controale, dar nu regulate şi sistematice. În traducere, asta înseamnă că politiştii de frontieră pot verifica bazele de date dacă ei cred că o persoană, cetăean UE, pare suspect. Asta nu înseamnă încă că pot controla toţi cetăţenii care intră în zona Schengen.
Comisia argumentează în schimb că nimic nu împiedică poliţia de frontieră să verifice cetăţenii care vin din destinaţii suspecte, precum Siria. Dar revizuirea codului Schengen este o greşeală.
Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie prin care promit o dură opoziţie la orice încercare a statelor membre de a pune bariere liberei circulaţii.
(Citiţi mai multe despre curentele de opinie în urma atacurilor de la Paris:Reuniunea miniștrilor de Interne de la Paris: se cere registrul pasagerilor și cenzurarea conținutului suspect pe internet. SUA îşi invită aliaţii la un summit al securităţii globale. Care este stadiul legislaţiei europene)
Chestiunea greacă
La summit, intenţia iniţială a fost să se discute guvernanţa economică, însă dezbaterea generală va fi pusă în unmbră de situaţia greciei, mult mai stringentă.
reuniunea eurogrupului ar fi trebui să mai înlăture tensiunile întâlnirii şefilor de state şi de guverne din UE, dar rezultatul acestei reuniuni indică doar o tensionare a discuţiilor la nivelul liderilor.
Reuniunea Eurogrup de miercuri s-a încheiat fără să se ajungă la un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro şi fără o declaraţie comună, dar părţile urmează să se întâlnească din nou luni.
Am explorat un număr de probleme, printre care şi programul actual” de salvare a Greciei, a declarat joi la Bruxelles, într-o conferinţă de presă, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup.
„Am discutat posibilitatea unei prelungiri (a planului de salvare). Unii preferă această opţiune, dar nu am ajuns încă la o concluzie. Vom avea nevoie de încă puţin timp”, a adăugat acesta.
Se pare că cele două părţi fuseseră de acord să publice o declaraţie comună, dar obiecţii de ultim moment ale delegaţiei elene au condus la abandonarea ei.
În schimb, ministrul grec Varoufakis a apreciat că un „acord vindecător” ar putea să fie obţinut luni.
Oficialul de la Atena a negat că eşecul întâlnirii a fost provocat de insistenţa partenerilor din zona euro asupra prelungirii actualului plan de salvare şi că nu au fost formulare ameninţări la adresa Greciei în cursul reuniunii. „Noi am explicat de ce nu funcţionează acest plan de salvare”, a spus ministrul grec de Finanţe, subliniind că guvernul său „vrea alt contract cu Europa”.
Surse guvernamentale de la Atena au declarat pentru Kathimerini, citat de Mediafax, că Grecia nu va accepta o prelungire a planului actual şi că negocierile vor continua cu scopul de a se ajunge la o „soluţie reciproc acceptabilă”.
Cancelarul Merkel a spus, la sosirea la Consiliu, că Grecia nu va fi tema centrală.
Acordul de la Minsk – o victorie de etapă a diplomaţiei europene
Cancelarul german şi preşedintele Franţei vor vorbi despre negocierile de la Minsk, vor prezenta acordul, iar preşedintele Poroşenko va prezenta situaţia din teren.
Fără a neglija şi posibilitatea ducerii unui război mediatic, ceea ce se întâmplă, indubitabil, presa ucraineană vorbes despre intrarea a 50 de tancuri ruseşti în Ucraina chiar în timpul negocierilor din Belarus.
deocamdată, spun liderii europeni, nu se vor discuta noi sancţiuni împotriva Rusiei, însă mulţi dintre şefii de state şi de guverne sunt sceptici în ceea ce priveşte funcţionarea acordului de la Minsk.
Cu toţii consideră însă că trebuie dată o şansă acestui aranjament şi că vor urmări cu atenţie implementarea prevederilor lui.
