miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 ianuarie, 2015

Procurorul general al SUA, Eric Holder (foto), a anunţat duminică, după întâlnirea de la Paris a unora dintre miniştrii europeni de Interne, că preşedintele Barack Obama va invita aliaţii SUA să participe la Washington, pe data de 18 februarie, la un summit de securitate, “în încercarea de a preveni extremismul violent”, anunţă Reuters.

Reuniunea de duminică de la Paris a fost convocată vineri de către ministrul de Interne francez, Bernard Cazeneuve, ca urmare a atacurilor teroriste de miercuri din Franţa. La reuniune au participat 11 miniştri de Interne (Letonia, Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Italia, Olanda, Polonia, Suedia şi Marea Britanie ), Procurorul general al SUA, Eric Holder, şi coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove.

Bernard Cazeneuve i-a invitat la Paris pe ceilalţi 27 de omologi din UE şi pe cel american, cu obiectivul declarat al stabilirii modalităţilor în care pot acţiona în comun ţările europene şi SUA pentru combaterea terorismului.

Declaraţii de intenţie


“Îi vom reuni pe aliaţii noştri pentru a discuta modalităţile în care putem contracara extremismul violent care se manifestă în întreaga lume”, a declarat presei Eric Holder, procurorul general al SUA.

La rândul său, Bernard Cazeneuve a afirmat că “miniştrii europeni de Interne au convenit să intensifice colaborarea în efortul de a anihila viitoare atacuri jihadiste”.

“Am fost cu toţii de acord că trebuie să exercităm un mai bun control al anumitor călători, selectaţi pe bazele unor criterii obiective, dar cu respectul libertăţilor fundamentale şi fără să perturbăm călătoriile transfrontaliere”, a declarat ministrul francez de Interne după reuniune, citat de Reuters.

Bernard Cazeneuve a mai spus că “trebuie înregistrare urgent progrese” în constituirea bazei de date supranumite Registrului european al pasagerilor companiilor aeriene, care să faciliteze schimbul de date al pasagerilor între statele membre UE. “Suntem convinşi de utilitatea unui asemenea instrument în monitorizarea celor care călătoresc înspre sau dinspre teatre de operaţiuni teroriste”, a afirmat Bernard Cazeneuve, care a adăugat că o asemenea bază de date poate fi “foarte utilă şi luptei împotriva altor tipuri de infracţiuni.”


Ministrul francez a mai afirmat că Internetul trebuie să rămână în continuare un spaţiu al liberei exprimări, dar Europa ar trebui să lupte împotriva unor abuzuri care se produc în spaţiul virtual- propaganda urii, mesaje anti-semite şi recrutarea tineretului în scopul comiterii actelor violente.

Trebuie să cooperăm cu providerii de Internet pentru a identifica şi, dacă este posibil, pentru a elimina orice conţinut care face apologia terorismului sau care incită la ură sau violenţă, afirmă Bernard Cazeneuve.

Ministrul francez a mai anunţat că miniştrii de Interne şi de Justiţie sunt de acord să se reîntâlnească în curând pentru aprofundarea acestor teme.

Surse europene citate de Reuters afirmă că viitoarea reuniune de acest tip ar putea fi organizată la Bruxelles, săptămâna viitoare.

Sub o formă sau alta, propunerile enunţate duminică de la Paris se regăsesc în diferite demersuri legislative la nivel european. Un scurt istoric, în cele ce urmează :

Registrul pasagerilor, o iniţiativă europeană veche de 7 ani

Comisia Europeană a propus în 2011 o directivă privind registrul european cu numele pasagerilor zborurilor spre UE, după ce o primă stfel de propunere a existat în 2007. Dar intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona a făcut necesară reluarea propunerii legislative, inclusă într-un pachet mai cuprinzător de măsuri antiterorism şi lua modelul american impus după 9/11.

Aceasta prevede ca numele pasagerilor şi numărul cardurilor să fie comunicvate serviciilor secrete europene. Informaţiile solicitate includ numele călătorilor, informaţii despre călătorie/rută, itinerariul complet, informaţii despre factura emisă în urma achitării biletelor şi informaţii despre bagaje. Aceste informaţii urmau să fie stocate timp de 5 ani, iar mai apoi timp de încă 8 ani, într-o bază de date „adormită” şi accesată doar la nevoie.

Propunerea prevede că statele membre nu vor putea avea acces la bazele de date ale transportatorilor aerieni, ci aceste date trebuia solicitate transportatorilor, care să le transmită apoi statelor membre.

Prevederile nu s-ar fi aplicat şi zborurilor intra-UE, ci doar cele dinspre şi înspre UE.

În prezent, Statele Unite, Canada şi Australia obligă transportatorii aerieni din UE să pună la dispoziţie datele de tip RNP pentru toate persoanele care călătoresc cu avionul dinspre sau către aceste ţări.

Parcurs legislativ:

  • Comisia de Libertăţi civile a PE a respins propunerea CE în aprilie 2013, ca în iunie 2013 PE să decidă să retrimită comisiei parlamentare această directivă.
  • Cursul dezbaterii a fost modificat de potenţiala ameninţare la adresa securităţii din UE reprezentată de cei care se reîntorceau acasă după ce au lupta în trupele Statului Islamic. În 30 august 2014, Consiliul European a cerut parlamentului şi Consiliului UE să finalizeze dezbaterile pe marginea acestei piese de legislaţie până la finalul anului, ceea ce nu a fost posibil.

Părerile eurodeputaţilor sunt încă împărţite, iar faptul că instanţa supremă a UE, Curtea Europeană de Justiţie a hotărât anularea directivei privind păstrarea datelor a îngreunat şi mai mult discuţiile.

Donald Tusk a solicitat PE, în lumina celor întâmplate la Paris, să accelereze dezbaterile pe această temă.

Directiva `Big Brother`, anulată în 2014 de Curtea Europeană de justiţie

Ministrul francez a vorbit duminică despre necesitatea unei cenzuri a Internetului. În Europa s-a dezbătut, adoptat şi anulat doar o legislaţie care vizează sistemele telecom:

  • În luna aprilie 2014, Curtea Europeană de Justiţie a respins directiva Uniunii Europene care permitea operatorilor telecom să stocheze până la 2 ani date despre comunicaţii private.
  • Măsura, intrată în vigoare după atentatele de la Londra şi Madrid, din 2006, a fost considerată de Curtea Europeană de Justiţie că încalcă drepturile fundamentale ale omului.
  • Autorităţile de la Bruxelles au introdus această directivă în martie 2006, cu scopul de a da posibilitatea autorităţilor naţionale să investigheze şi să pună sub acuzare suspecţii de acte teroriste sau crimă organizată.

Nu toate statele europene, printre care se numără Germania, unde protecţia vieţii private este un subiect foarte sensibil, au implementat directiva UE, care cerea operatorilor telecom să stocheze, pe o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 2 ani, date privind traficul şi locaţia apelurilor, nu şi conţinutul comunicaţiilor.

Austria şi Irlanda au fost statele care au solicitat Curţii Europene de Justiţie să se pronunţe dacă directive UE respectă Carta Europeană a Drepturilor Omului.

Principala concluzie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a fost că Directiva privind Reţinerea Datelor presupune o imixtiune „amplă şi deosebit de îngrijorătoare” în drepturile fundamentale la protejarea vieţii private şi la confidenţialitatea datelor cu caracter personal, „fără ca această imixtiune să se limiteze la ceea ce este strict necesar”.

Statele membre au transpus Directivei 24/2006 , dar în mai multe ţări membre, inclusiv în România (dar şi în Germania, Cehia, Cipru şi Bulgaria), curţiile constituţionale au declarat neconstituţionale primele legi care transpuneau această directivă. Unele state au adoptat noi legi, între care şi România – Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Europa şi lupta antiteroristă

În UE există instituţii, mecanisme şi proceduri bine stabilite de luptă împotriva terorismului. Strategia de Securitate a Uniunii Europene din 2004, Strategia de Contracarare a Terorismului din 2005, Planul de Acţiune Împotriva Terorismului al UE din 2011, EUROPOL şi EUROJUSTICE sunt o parte dintre ele.

Descărcaţi AICI strategia UE de combatere a terorismului.

Marea Britanie a copiat modelul american

Vedere aeriană a locaţiei GCHQ, supranumit "Gogoaşa", din Cheltenham, Gloucestershire

GCHQ, sau NSA britanic, a fost partenerul agenţiei de spionaj americane în programul Prism, lansat în 2007, prin care se colectau şi stocau masive cantităţi de date de internet şi telefonice.

Au fost stocate pentru analiză: emailuri, clipuri video, fotografii, apeluri telefonice, sms-uri, detalii de pe profilurile din reţelele de socializare şi tot ce putea oferi furnizorii de internet despre clienţii lor.

Agenţia intercepta datele încă de pe cablurile de fibră optică transatlantice şi le stoca astfel: conţinutul tip de 3 zile şi metadatele timp de o lună, pentru ca ambele agenţii, atât cea britanică, dar şi cea americană să poată să le analizeze.

GCHQ a fost dată în judecată, după revelaţiile din mărturisirile lui Edward Snowden, fost angajat CIA care a deconspirat masivele programe de interceptare ale agenţiilor de informaţii americane şi britanice, dar jurtiţia britanică a decis, la sfârşitul anului trecut, că GCHQ nu a încălcat convenţia europeană a Drepturilor Omului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În schimb acest caz a dus la dezvăluirea modului în care agenţia foloseşte informaţiile colectate.

Amnesty UK, Privacy International şi alte grupuri de presiune care au acţionat în justiţie agenţia de spionaj au anunţat că vor duce cazul în faţa CEDO.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: