Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ar urma să fie modernizată după modelul american – potrivit anunțurilor făcute de premier și de președintele instituției. Mai exact Fiscul ar urma să aibă un board care să asigure independenţa agenţiei de factorul politic.
Pe de altă parte, agenţia americană nu este o instituţie de sine stătătoare, desprinsă de Finanţe, aşa cum se vehiculează că ar urma să arate Fiscul din România, ci „un birou” din cadrul Departamentului de Trezorerie.
Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, spune că i-a propus luni premierului Victor Ponta o formulă de reorganizare, după modelul Fiscului american, care „să consolideze autonomia decizională a ANAF” şi să distanţeze instituţia de posibile influenţe politice.
Propunerea lui Gelu Ștefan Diaconu vizează constituirea unui „board de specialişti” care să coordoneze politicile şi strategia ANAF, „în locul unei singure persoane, respectiv în locul preşedintelui ANAF”.
Concret, şeful Fiscului se referă la înfiinţarea unei structuri similare board-ului de supraveghere al Internal Revenue Service (IRS) din Statele Unite. Această structură a fost creată în 1998 pentru a superviza activitatea IRS şi pentru a oferi “experienţă, independenţă şi stabilitate” instituţiei.
Principalele modificări
Cum funcționează IRS-ul american
Din acest board de supraveghere fac parte nouă membri. Şapte dintre ei sunt numiţi de preşedinte SUA şi confirmaţi în funcţie de Senat pentru un mandat de cinci ani.
Ei trebuie să aibă experienţă şi expertiză profesională în zone cheie ale administrării fiscale. Dintre cei şapte, unul trebuie să fie un angajat federal sau un reprezentant al angajaţilor IRS. Ceilalţi doi membri sunt secretarul Trezoreriei şi şeful IRS. Acest board nu are, însă, nicio autoritate executivă şi nu are niciun rol în dezvoltarea politicilor fiscale. Cu toate acestea, printre responsabilităţile consiliului se numără avizarea bugetului instituţiei.
Având în vedere că SUA este o republică prezidenţială, ceea ce înseamnă că preşedintele îndeplineşte atât funcţia de şef al statului cât şi cea de şef al guvernului, numirea membrilor unui prezumtiv board al ANAF ar trebui să respecte forma de guvernământ din România. Prin urmare, atât Guvernul cât şi Parlamentul ar urma să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte numirea lor.
„Iar prin reorganizarea ANAF, ca instituție de sine stătătoare, vreau să mergem pe un model pe care-l folosesc SUA, alte ţări europene, de a avea un bord al ANAF, numit de către Guvern, Parlament, preşedinte, cu un tip de stabilitate care să asigure implementarea politicilor bugetare. Este un pas în continuare spre modernizare”, a spus premierul Ponta, marţi.
Surse din cadrul Băncii Mondiale, cu care ANAF are în derulare proiecte de reorganizare, au declarat pentru cursdeguvernare.ro că această propunere nu a fost discutată cu reprezentanţii instituţiei . Cea mai mare parte a programului, în valoare de un miliard de euro, cu Banca Mondială vizează dezvoltarea infrastructurii informatice a Agenţiei pentru uşurarea procesului de colectare.
(In)dependența de Finanţe, în câteva guverne europene
Din declaraţiile făcute de premier, de preşedintele ANAF, dar şi de ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, reiese că executivul ar lua în calcul scoaterea instituţiei de sub tutela Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
„Cine cunoaşte cu adevărat ce înseamnă activitatea ANAF ştie că ANAF nu poate finaliza această reformă din poziţia de rudă săracă a MPF, aflată la discreţia decizională a funcţionarilor din minister”, a arătat Gelu Ștefan Diaconu într-un comunicat de presă.
Ministrul Finanţelor a comentat la rândul său că reorganizarea ANAF ca instituţie de sine stătătoare este normală.
„E normal să fie așa o desprindere chiar de Ministerul de Finanțe, acesta este cel care face politica Guvernului în acest domeniu, dar este bine să fie și o agenție separată cu mult mai mare independență, inclusiv pentru cei care ocupă funcții de conducere pentru a avea o mai mare siguranță în ceea ce au de făcut și de implementat”, a spus Teodorovici.
Prin urmare, noul ANAF ar urma să semene şi cu agenţia omoloagă din Italia, unde Finanţele doar supervizează activitatea de colectare.
În Italia:
Agenţia italiană de venituri (Agenzia delle Entrate) este supervizată de ministerul italian de economie şi finanţe care are controlul asupra politicilor fiscale. „Agenţia are responsabilitate managerială şi operaţională deplină, precum şi autonomie administrativă, de reglementare, patrimonială, organizaţională, de contabilitate şi financiară”, se arată într-un document oficial.
Relaţia dintre minister şi agenţie este reglementată printr-un acord pe trei ani care este ajustat anual în funcţie de serviciile pe care trebuie să le asigure, de obiectivele pe care trebuie să le îndeplinească şi de resursele bugetare de care are nevoie. Agenţia italiană este condusă de un director, un comitet de management şi un board de auditori.
În Germania:
Ministerul Federal de Finanţe este autoritatea supremă în ceea ce priveşte politica fiscală şi administrarea veniturilor federale din Germania.
Responsabilitatea colectării taxelor şi impozitelor revine unui departament de taxe care funcţionează la nivel central, dar şi la nivelul fiecărui stat federal în parte. La nivelul administraţiei centrale, acesta se numeşte Biroul Federal Central de Taxe.
În Franţa:
Departamentul de venituri din Franţa (Direction générale des impôts) sau Directoratul General al Finanţelor Publice este o autoritate dependentă de ministerele de finanţe şi buget în cadrul căruia funcţionează.
În Bulgaria
În Bulgaria, agenţia de administrare fiscală este o instituţie independentă condusă de un board din care fac parte ministrul Finanţelor, un secretar de stat din Ministerul Finanţelor, guvernatorul Institutului Naţional de Asigurări Sociale de Stat, directorul Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate şi directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Venituri.
