Reinventarea Europei: De la ”cărbune și oțel”, la digital și verde. Conferinţa privind viitorul Europei, lansată la Strasbourg - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

Reinventarea Europei: De la ”cărbune și oțel”, la digital și verde. Conferinţa privind viitorul Europei, lansată la Strasbourg

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 mai, 2021

Conferința despre viitorul Europei s-a lansat duminică, de Ziua Europei, la Strasbourg, după mai multe luni de pregătiri, anunță DPA. Cetățenii Uniunii vor fi consultați, timp de aproape un an, în chestiunile care îi preocupă pentru viitorul lor și al UE, urmând apoi să fie căutate soluții la problemele ridicate.

În viitor, este probabil ca 2021-2022 să fie asimilată în conștiința europeană drept perioada în care UE – născută după al doilea Război Mondial ca o comunitate a cărbunelui și a oțelului (binecunoscutul Tratat al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului  – CECO) – a dat startul trecerii la verde și digital.
O trecere în care unii văd șansa de a plasa UE pe picior de egalitate cu SUA și cu China, din punct de vedere al economiei viitorului.


Evenimentul a fost programat să se lanseze de Ziua Europei, marcată în fiecare an la 9 mai. Conferinţa trebuia să înceapă iniţial în urmă cu un an, dar a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

Emmanuel Macron: Să ne gândim la cum va arăta UE peste 10 ani

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cel care a cerut insistent încă din 2017 organizarea unei ample consultări privind reformarea Uniunii Europene, a susţinut discursul de deschidere a evenimentului de la Strasbourg, în care a evidențiat meritele Uniunii pe perioada pandemiei.

(Citiți și: ”Emmanuel Macron, apel pentru reforma Uniunii Europene. Textul, publicat în 22 de limbi, inclusiv română”)

„Am rămas uniți în criză”, a spus Emmanuel Macron, subliniind faptul că UE a manifestat solidaritate, a pus protecția vieții umane pe primul loc, a oferit ajutor financiar și și-a întărit sistemele de sănătate.

Președintele Franței a susținut, de asemenea, că UE a derulat cu succes campania de vaccinare: „Trebuie să fim mândri de acest lucru, cooperarea europeană a salvat vieți.”


”Acum este însă momentul în care UE trebuie să se gândească la cum va arăta peste 10 ani”, a spus președintele Macron, care a pledat pentru adoptarea unui model ”care să protejeze valorile europene și să consolideze cercetarea și investițiile”.

”SUA ar putea învăța câteva lecții din modelul european de solidaritate, dar și Europa ar trebui să îmbrățișeze dorința de schimbare a Americii”, a mai spus președintele Franței.

Schimbarea – deja desenată de măsurile angajate de instituțiile europene

Drumul spre transformare – de la alianța cărbunelui și oțelului la o UE verde și digitală – deschis dezbaterii cetățenilor uniunii prin conferința începută duminică la Strasbourg – este deja început de ani buni, de o serie de decizii europene clare, cu impact economic major, deja agreeate la nivelul instituțiilor europene.

(Citiți și:”Taxonomia UE: Comisia adoptă măsuri suplimentare pentru a direcționa banii către ”activități durabile””)

E vorba, de exemplu:

  • Ținta de 55% de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Primele vizate sunt companiile energetice care folosesc cărbunele – o decizie care a creat controverse și reacții naționale din partea statelor în care cărbunele joacă un rol important.
  • Decizia Comisiei Europene ca planurile naționale de relansare și reziliență să conțină alocări de minim 37% către proiecte cu impact în domeniul schimbărilor climatice și de minim 20% pentru proiecte de digitalizare a economiei
  • Decizia Comisiei, aprobată de Consiliu, de a finanța Mecanismul de Relansare cu datorie comună – o noutate absolută pentru Uniune.
  • Taxonomia: Comisia Europeană insistă pentru impunerea unui sistem de clasificare ”a activităților economice cu caracter durabil” pentru care sunt încurajate investițiile. Așa numita ”taxonomie” este încă blocată de obiecțiile a 10 state membre, dar nu sunt semne că Bruxellesul este dispus să renunțe șa orientarea investitorilor privați către companii durabile din punct de vedere ecologic, prin stabilirea unor praguri de emisii detaliate care să definească care activitate economică poate fi considerată „durabilă”.
  • Regulile și termenele de schimbare a standardelor de poluare impuse industriei auto – care culminează cu noua definire a standardelor Euro7
  • Deciziile băncilor europene de dezvoltare și/sau de investiții de a nu mai finanța proiecte de dezvoltare considerate poluante
  • Comisia și statele membre au mai decis să sprijine apariția ”campionilor europeni”, companii europene capabile să facă față competiției cu rivalii americani în primul rând.

(Citiți și:”Norma de poluare Euro 7 (zero emisii) impusă din 2025 – reacții vehemente ale industriei auto la propunerea Comisiei”)

Schimbările esențiale care presupun cedare de suveranitate și care neliniștesc

Instituţiile UE au discutat mai multe luni care ar trebui să fie obiectivele conferinţei și cum se vor stabili concluziile și direcțiile de acțiune.

Răspunsurile nu au fost date cu claritate, iar ”cheia de boltă” o reprezintă inevitabilele schimbări politice care urmează deciziilor economice.

(Citiți și: ””Viitorul Europei” – conferință amânată din cauza unor dispute politice”)

Liderul PPE, Manfred Weber, declara duminică presei germane că electoratul european ar trebui să poată alege direct președintele Comisiei Europene.
O idee care duce cumva mai departe propunerea din 2018 a lui Emmanuel Macron, care ceruse includerea unor liste transnaționale la alegerile europarlamentare din 2019.

Manferd Weber a sugerat chiar că actualul model de conducere dualistă  (Comisie-Consiliu) ar trebui abolit – asta în timp ce Consiliul reprezintă greutatea acordului statelor naționale.

Alături de inițiativa europeană de mobilitate militară, ideea lui Manfred Weber conduce la nevoia de schimbare a Tratatelor UE, care deschide drumul unor viitoare transformări majore.

De unde pleacă istoria UE și care au fost obiectivele inițiale

Uniunea Europană s-a născut din Tratatul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) sau Tratatul de la Paris, care a fost semnat la 18 aprilie 1951 și a intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Pentru prima dată, șase țări europene acceptau atunci să se angajeze pe calea integrării. Cele șase țări fondatoare au fost Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos (Olanda).

Tratatul a pus bazele construcției comunitare prin înființarea unei puteri executive cunoscute sub denumirea de „Înalta Autoritate”, a unei Adunări Parlamentare, a unui Consiliu de Miniștri, a unei Curți de Justiție și a unui Comitet consultativ.

(Citiți și:”Parlamentul UE a adoptat criteriile pentru definirea investițiilor verzi – problema energiei nucleare va fi tranșată mai târziu”)

Încheiat pentru o perioadă limitată de 50 de ani, conform articolului 97, Tratatul CECO a expirat la 23 iulie 2002.

În temeiul protocolului nr. 37 anexat la tratate (Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), valoarea netă a activelor CECO în momentul desființării acesteia a fost alocată cercetării din sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului, prin intermediul unui fond și al unui program de cercetare pentru cărbune și oțel.

Tratatele de instituire a Comunității Economice Europene (CEE) și a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA, „Euratom”), cunoscute și sub numele de Tratatele de la Roma, au fost semnate la 25 martie 1957 și au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Spre deosebire de Tratatul CECO, Tratatele de la Roma au fost încheiate „pentru o perioadă nelimitată” (articolul 240 din Tratatul CEE și articolul 208 din Tratatul CEEA), ceea ce le conferă un caracter aproape constituțional.

Intențiile declarate ale fondatorilor CECO au fost ca aceasta să fie doar o primă etapă pe calea spre o „federație europeană”. Piața comună a cărbunelui și oțelului trebuia să permită experimentarea unei formule care urma să fie extinsă treptat la alte sfere economice, ducând în final la o Europă politică.

Comunitatea Economică Europeană avea ca obiectiv instituirea unei piețe comune bazate pe cele patru libertăți de circulație:

  • a mărfurilor
  • a persoanelor
  • a capitalului
  • a serviciilor
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Scopul Euratom era să coordoneze aprovizionarea cu materiale fisionabile și programele de cercetare privind utilizarea pașnică a energiei nucleare, aflate deja în plină desfășurare sau în curs de pregătire în statele membre.

Preambulurile celor trei tratate relevă că instituirea Comunităților a fost inspirată de aceeași idee, respectiv de convingerea că statele Europei trebuie să colaborezepentru a-și construi un destin comun și că doar astfel își vor putea controla viitorul.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Din pacate Europa a „sarit” de la otel si carbune la „digital si verde”, fara a fi parcurs procesul de reindustrializare a Estului postcomunist, care balteste in stagnarea industriala de „prima si a doua revolutie industriala”, fara a fi asimilat-o pe cea de a treia, pentru a intra in „4 revolutie” industriala, verde si digitala decit la modul limitat si supeficial!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Din pacate Europa a „sarit” de la otel si carbune la „digital si verde”, fara a fi parcurs procesul de reindustrializare a Estului postcomunist, care balteste in stagnarea industriala de „prima si a doua revolutie industriala”, fara a fi asimilat-o pe cea de a treia, pentru a intra in „4 revolutie” industriala, verde si digitala decit la modul limitat si supeficial!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr