marți

23 aprilie, 2024

28 martie, 2024

Cei 27 de comisari UE au aprobat miercuri un document prin care executivul UE ridică perspectiva de a atașa, în premieră, condiții pentru acordarea finanțărilor prin Fondul de Coeziune, anunță Politico.

Până acum, cea mai mare parte a așa-numitelor fonduri de coeziune – în valoare de 392 de miliarde de euro în exercițiul financiar 2021-2027 – au fost alocate statelor/regiunilor mai sărace ale Europei după criterii destul de relaxate care vorbesc de ”stimularea creșterii” acestor regiuni.

„Există un sprijin larg pentru finanțarea bazată pe performanță”, consideră Comisia, care urmează să elaboreze o propunere formală.


Demersul Comisiei este susținut de așa-numitele ”țări frugale”, în principal state dezvoltate din Europa de Nord, care susțin de multă vreme că banii din Fondul de Coeziune – care în prezent sunt masiv direcționați spre regiunile din Europa de Sud, Centrală și de Est – sunt cheltuiți ineficient.

România, beneficiar de frunte al Fondurilor de Coeziune

România a finalizat 2 perioade de programare și a început-o pe cea de-a treia în cei 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Potrivit datelor anunțate de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, pe 28 decembrie 2023, pe perioada de programare 2014-2020, încheiată la 31 decembrie 2023, România a ajuns la o rată de absorbție de 93,2% din fondurile de coeziune, reprezentând 22,445 miliarde euro.

În perioada 2007-2013, România a absorbit 36,68 miliarde de euro, cu tot cu fondurile din programele pre-aderare (rată de absorbție de circa 92%).


Pentru perioada 2021-2027, politica de coeziune a UE alocă României 31,5 miliarde euro.

La ce s-a gândit Comisia: audituri stricte

Ideea de a lega banii de reforme a fost anunțată de fosta Comisie Europeană în planurile pe termen lung pentru capitolul ce vizează reducerea disparităților regionale înregistrate pe continent.

(Citește și: ”Fondurile de coeziune: România, Grecia și Bulgaria, singurele din UE cu alocări majorate cu 8%. Reversul medaliei: Comisia leagă accesul la bani de reforme economice și structurale”)

Actualul model de reformă ar extinde un format similar regulilor atașate fondului post-pandemie al UE, care a fost convenit în 2020 pentru a atenua consecințele economice ale Covid-19.

Executivul UE a indicat că abordarea „bazată pe performanță” în cadrul fondului post-pandemie încurajează statele UE să adopte reforme și „recompensează progresul pe parcurs”.

În cadrul acestui scheme, Bruxelles a legat transferurile de numerar de adoptarea reformelor interne.

Două dintre marile direcții ale fondurilor europene – Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune- vor avea criterii stricte legate de ce tip de programe vor susține, iar ecologia va juca un rol foarte important.

Documentul aprobat de comisari încurajează o implicare mai mare a comunităților locale și a părților interesate.

Textul subliniază, de asemenea, necesitatea unor sisteme puternice de audit și control. Organismul de audit al UE a criticat în trecut fondul de redresare pentru presupusele sale controale slabe împotriva fraudelor.

Efecte imediate pentru zona fost comunistă a Europei

Posibilele reducerile în alocările fondurilor de coeziune ca urmare a extinderii UE vor afecta cu siguranță cele 6 state estice și central-europene. Chiar dacă economiile lor merg bine, probabil că investițiile publice nu vor mai atinge nivelurile din anii anteriori.

Exemplu concludent: 60% dintre investițiile publice derulate în Polonia în ultimii 5 ani s-au bazat pe fonduri de coeziune.

Modul de calcul al alocărilor prin Politica de Coeziune este descris în graficul de mai jos:

Perspectiva extinderii UE cu Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest au schimbat dezbaterea

Finanțarea pentru coeziune reprezintă o parte importantă din bugetul pe șapte ani al UE (în valoare de 1,2 trilioane de euro). Toate țările cele mai sărace ale UE, de la Portugalia în vest până la Ungaria, România și Bulgaria în est, au beneficiat enorm de finanțarea prin Fonduri de Coeziune, care se concentrează în mare măsură pe infrastructura de mediu și transport.

Reforma este pe agenda deoarece oficialii UE se pregătesc pentru posibila extindere a blocului cu Ucraina, Moldova și țările din Balcanii de Vest, unde o mare parte din acești bani ar fi folosiți în detrimentul ”clienților tradiționali” pentru a-i ajuta pe noii membri să recupereze decalajele economice față de actualii membri UE.

În ultimii ani, UE a avut dificultăți în a convinge țări – în special Ungaria și Polonia – să respecte standardele democratice și au apelat pentru asta la blocarea unor finanțări. Legarea banilor din Fondul de Coeziune de reforme încă de la începutul aderării unei țări ar putea face mai ușor demersul de a menține guvernele ”pe drumul cel bun”.

(Citiți și: ”Cât din investițiile publice sunt fonduri europene de coeziune: o situație la nivelul UE cu România pe listă”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: