Una dintre marile bătălii care se poartă în legătură cu următorul Cadru Financiar Multianual UE are ca obiect nivelul fondurilor de coeziune care urmează să fie alocate membrilor în perioada 2021-2027.
De ce chestiunea e atât de importantă pentru mai mult de jumătate dintre statele membre o arată statistica Comisiei Europene:
În Portugalia, Croația și Lituania, finanțările atrase din fonduri de coeziune au reprezentat două treimi din totalul investițiilor publice realizate în aceste state în perioada 2015 și 2017.
În ceea ce privește România, fondurile de coeziune au însemnat, în aceeași perioadă de timp, 44,9% din totalul investițiilor. Ca procent al investițiilor făcute din bani europeni, procentul clasează România pe locul 9 din UE 27.
Important de menționat: mai toate fostele colege de comunism au utilizat mai bine decât România fondurile europene de coeziune, doar Estonia, Cehia și Slovenia având (primele două doar marginal) procente mai mici al impactului în investiții a banilor europeni.
O importantă cheie de citire a clasamentului realizat pe baza statisticii europene:
deși în cazul României, procentul în sine poate părea spectaculos, dar trebuie pus în context: aceleași date europene arată că investițiile autohtone se situează la minime istorice (3,6% din PIB) – adică am finanțat cu 44% bani europeni dintr-un volum foarte mic de investiții.
Asta înseamnă că un clasament al sumelor atrase, nu al procentelor, ar situa România mult mai jos.
(Citiți și: ”O treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparțin României – un eșec de 1,64 miliarde de euro”)
Un argument suplimentar: În precedentul exercițiu financiar multianual, suma totală a fondurilor europene dezangajate se ridică la 4,4 miliarde de euro. Din această sumă, potrivit datelor Comisiei, România contează cu 1,64 de miliarde de euro, adică peste o treime a fondurilor dezangajate. Aproape jumătate (peste 700 milioane euro) au fost fonduri de Coeziune, proiecte de transport și de mediu nedepuse, sau nefinalizate.
Imbatabila rețetă poloneză
La polul opus, Polonia, care fructifică la maximum fondurile europene cu o soluție simplă: toate proiectele de investiții naționale sunt scrise și aprobate de Varșovia în grilă identică cu normele de finanțare ale Comisiei Europene.
În acest mod, Poloniei îi este foarte simplu să ceară și să i se și aprobe finanțare europeană în cazul în care fluxurile bugetare proprii nu îi permit demararea sau finalizarea unui proiect de investiții.
Cât au reprezentat, ca procent, în perioada 2015-2017, fondurile de coeziune din totalul investițiilor naționale în figura de mai jos:
