Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Fondurile de coeziune: România, Grecia și Bulgaria, singurele din UE cu alocări majorate cu 8%. Reversul medaliei: Comisia leagă accesul la bani de reforme economice și structurale

de Victor Bratu , 30.5.2018

Bruxelles-ul a decis reformarea modului în care se cheltuie una dintre cele mai mari ”felii” ale  bugetului comunitar- politicile de coeziune (aproximativ o treime din întreg bugetul).

Comisia a publicat marți planurile pe termen lung pentru acest capitol ce vizează reducerea disparităților regionale înregistrate pe continent. Din comunicatele oficiale (AICI-LINK) nu rezultă imediat impactul pe care îl va produce noua viziune.

O serie de state membre au declarat deja că propunerea este inacceptabilă, semn că negocierile statelor membre și ale Parlamentului cu reprezentanții Comisiei vor fi dure și se vor întinde, foarte probabil, în cel mai fericit caz, până în preajma următoarelor alegeri europarlamentare. Președintele Juncker a afirmat că își dorește ca noul buget multianual să fie votat înainte de aceste alegeri.

În cele ce urmează, câteva informații agregate de Politico legate de efectele celor anunțate marți de comisarul Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate:

Momentul dulce-amar al Sudului

La prima vedere, Grecia, Italia și Spania au motive de bucurie- dacă la nivel global alocările prin politici de coeziune scad, în viitorul buget multianual alocările pentru Grecia cresc cu 8%, pentru Italia cu 6,4% și pentru Spania cu 5%.

Există însă și condiții: Comisia propune legarea alocării acestor fonduri de infăptuirea de reforme economice și structurale.

Nu este foarte clar cum va putea Bruxelles-ul să impună această legătură sau dacă dacă statele pot fi ”sancționate” sub pretextul unui management economic deficitar.

Și nu tot Sudul se va bucura de perspectiva suplimentării fondurilor- sunt state care au fost puternic afectate de criză și care au reușit să își revină economic, iar tocmai din acest motiv nu sunt eligibile pentru suplimentarea fondurilor. E cazul Portugaliei.

O parte a Estului plătește prețul succesului

Centrul și Estul Europei traversează o perioadă bună economică, iar asta înseamnă că vor primi mai puține fonduri de coeziune.

Polonia, Slovacia, Ungaria și Cehia au fondurile reduse cu un sfert. Estonia și Lituania au alocări mai mici cu 24%.

Statele sărace- România și Bulgaria- au alocări suplimentare relativ modeste: plus 8%. Dar creșterea alocărilor nu va schimba probabil cu nimic, cel puțin în cazul României, capacitatea de absorbție a acestor fonduri.

Reducerile drastice în alocările fondurilor de coeziune vor afecta cu siguranță cele 6 state estice sau central-europene. Chiar dacă economiile lor merg bine, probabil că investițiile publice nu vor mai atinge nivelurile din anii anteriori. Exemplu concludent: 60% dintre investițiile publice derulate în Polonia s-au bazat pe fonduri de coreziune.

Este de așteptat ca o asemenea măsură să ducă și la radicalizarea discursului în apropiata campanie de alegeri europarlamentare în țări precum Ungaria sau Polonia, care și așa au confruntări repetate cu Bruxelles-ul.

Politici de coeziune sau doar politică?

Criticii propuneriulor formulate marți la Bruxelles se plâng că statele bogate nu sunt prea mult afectate de noul plan. Printre beneficiari se numără Franța și estul Germaniei, apărând deci întrebarea: când banii sunt și așa limitați, de ce ajuți și tări care pot singure să își finanțeze, din bugetele naționale, proiecte de dezvoltare?

Comisia spune însă că nu poți să le ceri contributorilor neți să renunțe la partea care li se cuvine din bugetul comunitar.

Semnalul că nu e vorba doar de asta e dat de schimbarea modului de stabilire a eligibilității regiunilor la fonduri de coeziune. E vorba de așa-numitele ”regiuni în tranziție”, care se califică la finanțarea proiectelor de dezvoltare, și care sunt acum definite ca zone în care PIB per capita se situează între 75 și 90% din media UE, plajă care se modifică în 75-100% din media UE.

În consecință, multe regiuni din Franța nu vor mai fi considerate drept ”dezvoltate”, ci ”în tranziție”, deci eligibile la finanțare. Franța va pierde doar 5,4% din alocarea acrtuală în următorul buget multianual.

Regiunile trebuie să se ”înverzească”

Două dintre marile direcții ale fondurilor de coeziune- fondul european de dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune- vor avea criterii stricte legate de ce tip de programe vor susține, iar ecologia va jucxa un rol foarte important.

Propunerea Comisiei este ca 30% din fondurile alocate regiunilor slab-dezvoltate sau în tranziție vor trebui cheltuite pentru ”promovarea unei Europe mai verzi, cu mai puține emisii de carbon”, alte 25% dintre fonduri urmând să fie canalizate spre proiecte ecologice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Primăria Cluj-Napoca cumpără tramvaie de la Astra Vagoane Arad de 170 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a atribuit companiei Astra Vagoane Arad contractul de livrare a 22 de tramvaie noi, pentru 170,17 milioane lei (36,6 milioane euro). Contractul fusese… Mai mult

Stiri

Financial Times: Spectrul corupției sporește temerile UE privind statul de drept în România

Iulian Soare

Recentele evenimente, inclusiv violențele jandarmeriei de săptămâna trecută împotriva protestatarilor anticorupție din București, stârnesc îndoiala printre guvernele vest-europene și autoritățile europene în privința statului de… Mai mult

Stiri

Bruxelles: Schema europeană de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectaţi de pesta porcină

Iulian Soare

Schema europeană de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectaţi de pesta porcină africană, pentru că reprezintă o „măsură de ultim… Mai mult

Stiri

Transelectrica a dat în judecată ANRE reclamând prejudicii de 138 mil. lei după scăderea tarifului de transport

Adrian N Ionescu

Transelectrica a dat în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru modul de calcul al tarifului de transport al energiei electrice și… Mai mult

Stiri

SUA au sancționat firme ruse și chineze pentru încălcarea embargoului împotriva Coreei de Nord

Iulian Soare

Statele Unite au introdus sancţiuni împotriva unor firme din Rusia şi China, acuzate de Washington că ar fi interacţionat cu nave nord-coreene şi ar fi… Mai mult

Stiri

Rusia – demonstrație de forță în Marea Neagră: Exerciții cu muniție de război ale unei fregate, după raiduri cu bombardiere

Iulian Soare

Fregata Amiral Grigorovici a efectuat un exerciţiu de trageri cu muniţie de război în Marea Neagră, nu mult  după ce bombardiere rusești fuseseră interceptatede avioane de… Mai mult

Stiri

Guvernul Italiei reziliază contractul concesionarului autostrăzii prăbușite în Genova: acțiunile Atlantia au scăzut cu peste 24%

Iulian Soare

Acţiunile grupului italian Atlantia au înregistrat joi o scădere de peste 24% la bursa de la Milano, după ce guvernul italian a început procedurile de… Mai mult