Evenimentul

Istorie pură pentru România: Pentru prima oară de la agatârși încoace, spațiul dintre Marea Neagră și Tisa devine buricul politic al Europei

Un moment istoric, la care România – cea istorică și cea reală deopotrivă – n-ar fi putut spera până acum 15 ani: apogeul unei lupte,… Mai mult

08.05.2019

La obiect

Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni

Două companii strategice controlate de Guvern încă rezistă la presiunile acestuia de spoliere a resurselor de investiţii prin dividende cât mai mari. Adunările generale  ale… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare… Mai mult

07.05.2019

Cronicile

Fondurile de coeziune: România, Grecia și Bulgaria, singurele din UE cu alocări majorate cu 8%. Reversul medaliei: Comisia leagă accesul la bani de reforme economice și structurale

de Victor Bratu , 30.5.2018

Bruxelles-ul a decis reformarea modului în care se cheltuie una dintre cele mai mari ”felii” ale  bugetului comunitar- politicile de coeziune (aproximativ o treime din întreg bugetul).

Comisia a publicat marți planurile pe termen lung pentru acest capitol ce vizează reducerea disparităților regionale înregistrate pe continent. Din comunicatele oficiale (AICI-LINK) nu rezultă imediat impactul pe care îl va produce noua viziune.

O serie de state membre au declarat deja că propunerea este inacceptabilă, semn că negocierile statelor membre și ale Parlamentului cu reprezentanții Comisiei vor fi dure și se vor întinde, foarte probabil, în cel mai fericit caz, până în preajma următoarelor alegeri europarlamentare. Președintele Juncker a afirmat că își dorește ca noul buget multianual să fie votat înainte de aceste alegeri.

În cele ce urmează, câteva informații agregate de Politico legate de efectele celor anunțate marți de comisarul Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate:

Momentul dulce-amar al Sudului

La prima vedere, Grecia, Italia și Spania au motive de bucurie- dacă la nivel global alocările prin politici de coeziune scad, în viitorul buget multianual alocările pentru Grecia cresc cu 8%, pentru Italia cu 6,4% și pentru Spania cu 5%.

Există însă și condiții: Comisia propune legarea alocării acestor fonduri de infăptuirea de reforme economice și structurale.

Nu este foarte clar cum va putea Bruxelles-ul să impună această legătură sau dacă dacă statele pot fi ”sancționate” sub pretextul unui management economic deficitar.

Și nu tot Sudul se va bucura de perspectiva suplimentării fondurilor- sunt state care au fost puternic afectate de criză și care au reușit să își revină economic, iar tocmai din acest motiv nu sunt eligibile pentru suplimentarea fondurilor. E cazul Portugaliei.

O parte a Estului plătește prețul succesului

Centrul și Estul Europei traversează o perioadă bună economică, iar asta înseamnă că vor primi mai puține fonduri de coeziune.

Polonia, Slovacia, Ungaria și Cehia au fondurile reduse cu un sfert. Estonia și Lituania au alocări mai mici cu 24%.

Statele sărace- România și Bulgaria- au alocări suplimentare relativ modeste: plus 8%. Dar creșterea alocărilor nu va schimba probabil cu nimic, cel puțin în cazul României, capacitatea de absorbție a acestor fonduri.

Reducerile drastice în alocările fondurilor de coeziune vor afecta cu siguranță cele 6 state estice sau central-europene. Chiar dacă economiile lor merg bine, probabil că investițiile publice nu vor mai atinge nivelurile din anii anteriori. Exemplu concludent: 60% dintre investițiile publice derulate în Polonia s-au bazat pe fonduri de coreziune.

Este de așteptat ca o asemenea măsură să ducă și la radicalizarea discursului în apropiata campanie de alegeri europarlamentare în țări precum Ungaria sau Polonia, care și așa au confruntări repetate cu Bruxelles-ul.

Politici de coeziune sau doar politică?

Criticii propuneriulor formulate marți la Bruxelles se plâng că statele bogate nu sunt prea mult afectate de noul plan. Printre beneficiari se numără Franța și estul Germaniei, apărând deci întrebarea: când banii sunt și așa limitați, de ce ajuți și tări care pot singure să își finanțeze, din bugetele naționale, proiecte de dezvoltare?

Comisia spune însă că nu poți să le ceri contributorilor neți să renunțe la partea care li se cuvine din bugetul comunitar.

Semnalul că nu e vorba doar de asta e dat de schimbarea modului de stabilire a eligibilității regiunilor la fonduri de coeziune. E vorba de așa-numitele ”regiuni în tranziție”, care se califică la finanțarea proiectelor de dezvoltare, și care sunt acum definite ca zone în care PIB per capita se situează între 75 și 90% din media UE, plajă care se modifică în 75-100% din media UE.

În consecință, multe regiuni din Franța nu vor mai fi considerate drept ”dezvoltate”, ci ”în tranziție”, deci eligibile la finanțare. Franța va pierde doar 5,4% din alocarea acrtuală în următorul buget multianual.

Regiunile trebuie să se ”înverzească”

Două dintre marile direcții ale fondurilor de coeziune- fondul european de dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune- vor avea criterii stricte legate de ce tip de programe vor susține, iar ecologia va jucxa un rol foarte important.

Propunerea Comisiei este ca 30% din fondurile alocate regiunilor slab-dezvoltate sau în tranziție vor trebui cheltuite pentru ”promovarea unei Europe mai verzi, cu mai puține emisii de carbon”, alte 25% dintre fonduri urmând să fie canalizate spre proiecte ecologice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Sibiu / Protest pentru construcția autostrăzii Pitești – Sibiu

Victor Bratu

Circa 50 de persoane au protestat, duminică, în Piața Unirii din Sibiu, cerând construirea autostrăzii Sibiu – Pitești, anunță Mediafax. Oamenii au venit cu pancarte… Mai mult

Europa

Angela Merkel: Vom ajuta Croația să adere la Schengen și la Zona euro

Iulian Soare

Cancelarul Angela Merkel a anunţat că sprijină intenţia Croației de a se alătura Zonei Euro și zonei de liberă circulaţie, Schengen, sugerând totuși că acest… Mai mult

Stiri

Criză politică rezolvată în 48 de ore – Președintele Austriei anunță alegeri anticipate pentru luna septembrie

Iulian Soare

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a anunțat duminică, după o rundă de consultări cu cancelarul Sebastian Kurz, organizarea alegerilor legislative anticipate în septembrie. „Pledez… Mai mult

Stiri

Baraje de Poliție, jandarmi și străzi închise la Târgoviște înainte de mitingul PSD

Vladimir Ionescu

Orașul Târgoviște arată ca sub stare de asediu înainte de mitingul electoral al PSD programat să aibă loc la prânz în capitala județului Dâmbovița, anunță… Mai mult

Stiri

Turcia va produce împreună cu Rusia sisteme antirachetă S-500 – anunț Recep Erdogan

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat sâmbătă că achiziţionarea sistemului de apărare rusesc S-400 este o afacere încheiată şi a adăugat că Ankara va… Mai mult

Europa

Cancelarul Sebastian Kurz anunță alegeri anticipate în Austria

Iulian Soare

Cancelarul austriac  Sebastian Kurz a anunţat, sâmbătă seară, că rupe coaliţia guvernamentală cu FPO, partid de extremă dreapta, şi că a propus președintelui organizarea, cât… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis la mitingul PNL: ”Vă chem la referendum, dacă pierdem justiția, pierdem tot!”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să se prezinte la alegerile europarlamentare din 26 mai și să voteze și la referendum. Șeful statului a participat… Mai mult